"Lumea e acolo ca să fie văzută"

Publicat în Dilema Veche nr. 340 din 19 - 25 august 2010
"Lumea e acolo ca să fie văzută" jpeg

- interviu cu Mihai BARBU -

În călătoria pe care ai făcut-o anul trecut, împreună cu motocicleta ta, ai trecut prin locuri nu tocmai prospere şi stabile social: Ucraina, Rusia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tajikistan, Uzbekistan, Turkmenistan, Azerbaijan, Georgia, Armenia, Turcia, Bulgaria şi ai ajuns pînă în Mongolia. Cît sînt condiţionate speranţele oamenilor de politic şi de economic?

Nu ştiu cum e cu politicul şi cu economicul în toate zonele prin care am trecut. Din punct de vedere politic, pot spune doar că unii îi detestă pe ruşi, în timp ce alţii le duc dorul. Iar economic, mai mult decît că preţul benzinei variază de la ţară la ţară, n-am reţinut. În schimb, oamenii sînt cei despre care aş putea să spun mai multe, dar tot fără răspuns rămîne condiţionarea speranţei lor. Ştiu doar că, deşi nu le vorbeam limba, m-au primit în casă cînd nu aveam unde să dorm, mi-au dat să beau (chiar şi apă) cînd îmi era sete, m-au hrănit cînd mi-a fost foame, mi-au arătat drumul cînd eram rătăcit şi m-au îndrumat spre alţi oameni. Şi nu cred că au sperat din partea mea la mai mult decît zîmbetul pe care l-am oferit în schimb.

În ce sperau/la ce visau oamenii pe care i-ai întîlnit în drumurile tale?

Visau că într-o bună zi o să le fie bine sau mai bine, că binele ăsta e la fel de relativ peste tot. Atît am înţeles eu. Interesant e că marea majoritate a celor pe care i-am întîlnit nu sperau să facă într-o zi ceea ce făceam eu, deşi se uitau la mine minunîndu-se. E o speranţă materială acolo, cumva, plutind în aer. Îmi aduc şi acum aminte cît m-am chinuit să-i explic unui domn cu care stăteam la poveşti faptul că banii pe care eu îi cheltui pe drumul ăsta se duc undeva în inimă. Şi sînt sigur că tot nelămurit l-am lăsat şi că şi acum se întreabă de ce un om cheltuieşte ca să meargă cu o motocicletă atîta amar de vreme, în loc să dea banii pe televizorul despre care îmi tot spunea că şi l-ar lua el, dacă ar fi fost în locul meu.

Cum arată speranţa cînd ai probleme tehnice cu motocicleta în pustietate? Seamănă cu fata morgana?

Mai degrabă seamănă cu tata morgana. Că e mare. Te uiţi în zare, te roteşti 360 de grade, nu vezi pe nimeni, la cum arată locul ţi-e clar că nici n-o să treacă nimeni prea curînd şi ai impresia că acolo o să te îngropi. Dar reuşeşti, cumva. Sau, cel puţin, eu am reuşit. Probabil că speranţa se cheamă cele două doamne la a patra tinereţe care m-au ajutat să ridic motocicleta de jos, cînd eram singur pe un drum la 3500 de metri în cer. Speranţa e cînd totul în jurul tău e alb, zăpadă, şi tu trebuie să mergi înainte şi ştii că motocicleta ta are doar două roţi, iar pe gheaţă îţi trebuie cel puţin trei. Tot numele ăsta îl poartă şi domnul care vedea pentru prima dată o motocicletă high-tech cum e Doyle al meu, cu radiatorul şiroind, în pustiu, şi totuşi, are curaj să se „bage“ în ea. Şi tot speranţa se cheamă, probabil, şi disperarea, cînd te uiţi la motocicletă şi eşti singur şi nu ai nici cea mai vagă idee ce ar trebuie să-i faci, dar îi faci. Şi merge.

La o bursă a speranţelor deşarte, ce loc crezi că ar ocupa România?

La capitolul călătorie, la scos nasul peste gard să vedem cum e la vecinul sau la vecinul vecinului, ţara noastră dragă întotdeauna a avut de suferit. N-am fost educaţi să ştim că lumea e acolo ca să fie văzută. Aşa că stăm şi ne plîngem cum că ce frumos ar fi ca într-o zi să mergem şi noi unde vedem cu ochii. Invocăm motive precum banii şi timpul, fără să ne dăm seama că pe o listă de necesar, astea sînt cam pe ultimul loc. Eu n-am avut nici una, nici alta. Împrumutul la bancă e uşor de făcut, iar cu datul afară de la serviciu nu mai spun. La mine, cel puţin, aşa a fost. Speranţele de „departe“ sînt deşarte pentru că aşa vrem noi să fie. Cred că cei care au citit marea brînză pe care am făcut-o vor deschide ochii şi vor vedea că nu e chiar atît de greu. Chiar cred că e cel mai mare merit al drumului meu. Sau, cel puţin, aşa sper. 

a consemnat Ana Maria SANDU

Mihai Barbu este jurnalist, fotoreporter, autor al blogului http://mongolia.ro/.

Fotografii realizate de Mihai Barbu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

John „Paddy” Hemingway, la împlinirea vârstei de 105 ani (© AS1 Jaden Hewitt RAF / Wikimedia Commons)
Ultimul pilot supraviețuitor al Bătăliei Angliei a murit la vârsta de 105 ani
Ultimul pilot supraviețuitor al Bătăliei Angliei, John „Paddy” Hemingway, a murit la vârsta de 105 ani, informează BBC.
image png
Convorbirea Trump-Putin: Casa Albă confirmă un armistiţiu limitat în Ucraina şi anunţă începerea negocierilor de pace cu Rusia
Preşedinţii american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, au convenit marţi, într-o convorbire telefonică, asupra unui armistiţiu limitat în războiul din Ucraina, respectiv încetarea timp de 30 de zile a atacurilor asupra infrastructurilor energetice ucrainene şi ruse.
eurowings jpg
Peste 100 de pasageri au îndurat un zbor de opt ore, după ce vântul puternic a împiedicat două încercări de aterizare
Un zbor din Germania în Norvegia, care ar trebui să dureze doar trei ore și jumătate, s-a transformat în unul de opt ore. Vântul puternic a împiedicat două încercări de aterizare, iar avionul a făcut cale întoarsă.
Jasmine Mooney FB png
„Ca un cadavru”. Actriță canadiană, reținută în „condiții inumane” de autoritățile americane
Actrița canadiană Jasmine Mooney (35 de ani) cunoscură pentru apariția în franciza American Pie, reținută de autoritățile de frontieră americane din cauza unei vize incomplete, acuză că, timp de două săptămâni, a fost ținută în detenție în „condiții inumane”.
Razboi Israel jpg
Rachetă trasă din Yemen, interceptată în Israel. Reacție rebelilor Houthi la atacurile din Gaza
Armata israeliană a anunţat marţi că a interceptat o rachetă lansată dinspre Yemen, atac ce pare a fi o acţiune de represalii a rebelilor Houthi din Yemen după ce Israelul a rupt armistiţiul cu gruparea palestiniană Hamas şi a bombardat noaptea trecută Fâşia Gaza.
inendiu obregia jpeg
Incendiu la Spitalul Obregia din Capitală. 38 de pacienți ai unității medicale s-au autoevacuat
Pompierii au intervenit marți seara pentru stingerea unui incendiu care a avut loc la Spitalul Obregia.
dorinelsepsi jpg
Banner Ioana Ginghină
Ce lighioane i-au invadat curtea Ioanei Ginghină?! „Avem șopârle și chiar șerpi!” Ce măsuri a luat actrița?
Ioana Ginghină are curtea plină cu șopârle. Alexandru Papadopol a prins odată și un șarpe.
Marcel Bolos scaled e1698758891775 1024x577 (1) jpeg
România în coada clasamentului european la accesarea banilor din PNRR. Când se încheie implementarea planului
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat marţi că din PNRR, 9,2 miliarde de euro sunt în ţară, în acest moment, din care 4 miliarde sunt plătiţi pentru implementarea investiţiilor şi diferenţa, în celebrul buffer, la BNR.