Locuri de memorie

Publicat în Dilema Veche nr. 231 din 27 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än secolele XVIII-XIX, turismul cultural a contribuit decisiv la construc┼úia unei identit─â┼úi moderne a Europei, consacr├«ndu-i locurile de memorie, dar ┼či geografia ├«n care acestea erau contextualizate: cobor├«nd din Nordul rece ┼či "primitiv" ├«n Peninsula Italic─â, spre ruinele Romei sau spre cenu┼čile ├«ncremenite ale Pompeiului antic, c─âl─âtorii vremii descopereau o ├«ntreag─â lume, straturi-straturi de istorie, dar instituiau ┼či practici ale c─âl─âtoriei, ale locuirii ├«n ┼ú─âri str─âine (...┼či a┼ča hanul a devenit pensiune), desenau peisaje, obiecte, dar ┼či h─âr┼úi, scriau memorii ┼či jurnale, se ├«ntorceau acas─â ┼či povesteau despre toate acestea... Un univers nou prindea contur ├«n jurul miticului centru al lumii noastre europene, dimpreun─â cu obiceiurile noi ale "turismului", versiune modern─â a la fel de miticei "c─âl─âtorii ini┼úiatice". Ceea ce vreau s─â subliniez, f─âr─â a face o istorie detaliat─â a genului acestuia de c─âl─âtorie, este c─â turismul cultural e mai important pentru chipurile Europei moderne dec├«t s-ar crede ┼či mai vechi. Printr-o fireasc─â deplasare analogic─â, modelul lui a fost transplantat de patrio┼úii romantici ┼či revolu┼úionari acas─â, la noi: ┼či a┼ča se face c─â Grigore Alecsandrescu, t├«n─âr, ├«nso┼úit de prietenul s─âu Ion Ghica, coboar─â ├«n 1842 pe firul Oltului, descoperind poten┼úialul "cultural" al m─ân─âstirilor, care devin subiect de inspira┼úie literar─â, iar apoi - topos al educa┼úiei patriotice, dar ┼či destina┼úie a unui turism cu conota┼úii na┼úional-revendicative, jum─âtate pelerinaj, jum─âtate voiaj de pl─âcere printr-un peisaj binecuv├«ntat, ce abia astfel ajunge s─â fie v─âzut ca atare. ┼×i, v─âzut fiind, s─â existe. ├Äns─â┼či istoria fondatoare, a┼čadar, a turismului cultural ca practic─â european─â soft a c─âl─âtoriilor de cunoa┼čtere ne arat─â c─â este vorba de mult mai multe ┼či mai complexe nuan┼úe dec├«t drumurile pres─ârate cu muzee, pl─âci memoriale ┼či "ruine", eventual restaurate ni┼úel, dar ├«nconjurate cu gard protector ┼či vizitabile dup─â un program adesea vitreg cu turistul. Ceea ce tocmai am enumerat reprezint─â, din p─âcate, practicile curente "la noi", ├«n vreme ce "la ei" istoria continu─â, triumf─âtoare, pe drumul ├«nceput acum trei secole. Avem - nu-i a┼ča - o ┼úar─â binecuv├«ntat─â cu obiective turistice de toate felurile: m─ân─âstiri pictate ┼či castele medievale, biserici de lemn ┼či picioare de pod antic, cet─â┼úi dacice ┼či castre romane, case memoriale ┼či teiul poetului din Copou. Dar ce-i o carte dac─â n-o deschizi sau dac─â nu ┼čtii s-o cite┼čti? Un tablou ├«n care nu ├«n┼úelegi ce vezi? Un film ├«ntr-o limb─â ┼úie necunoscut─â? Cam a┼ča ┼či cu multe din destina┼úiile posibile ale turismului nostru cultural, obiecte - iar nu locuri - de memorie, "obiective turistice", misterioase ├«n ├«nchiderea lor, tratate cu indiferent─â m├«ndrie de chiar locuitorii "autohtoni", care cred c─â un program de vizitare afi┼čat pe poart─â, o plac─â de marmur─â scris─â ├«ntr-o englez─â dubioas─â ┼či un ghid improvizat s├«nt de-ajuns pentru a atrage ┼či impresiona definitiv turi┼čtii (neap─ârat, str─âini). C─â doar prestigiul obiectivului e indiscutabil ┼či... obiectiv, ├«n sine. Ceea ce m-a impresionat ├«ntotdeauna ├«n traseele mele de turism cultural prin Europa a fost nu m─âre┼úia monumentelor v─âzute - adaug c─â ele nu s├«nt neap─ârat m─âre┼úe, ci gr─âitoare vizitatorului -, ci grija cu care comunitatea local─â ┼čtia s─â deschid─â obiect(iv)ul turistic spre a face din el un loc, adic─â, ├«ncuraj├«nd o locuire, o h─âl─âduire, o cunoa┼čtere a nuan┼úei, o reconstituire a vie┼úii lui. Cel mai adesea, localnicii o fac sub semnul benevolatului, aten┼úi la calendarele turismului, colabor├«nd cu agen┼úiile de profil. "Asocia┼úia amicilor monumentului X" este, ├«n Italia, o practic─â obi┼čnuit─â: ea ofer─â explica┼úii, ghidaje inteligente, reconstituiri de via┼ú─â cotidian─â, ├«ntr-o atitudine adesea polemic─â fa┼ú─â de turismul industrial, "de autocar", unde str─âini cu videocamere ├«n loc de chip coboar─â din gigan┼úi cu aer condi┼úionat pentru a vizita, stahanovist, ceea ce trebuie ┼či c├«t mai repede. Am auzit, odat─â, un asemenea specimen, rostind satisf─âcut ├«ntre Forurile Imperiale ┼či Colosseum: "So, this is Rome, Italy. OK. Tomorrow we├ó┬Ç┬Öll do Florence, isn├ó┬Ç┬Öt it?". ┼×i am plecat mai departe, ┼čtiind c─â acela numai turism cultural nu se poate numi. Rome was what he just missed. ├Ämi place, apoi, s─â v─âd cum inteligen┼úa localnicilor poate suplini absen┼úa obiectului monumental prin discurs, prin poveste: Geneva nu p─âstreaz─â urmele concrete, s─âpate ├«n piatra zidului, ale vie┼úuirii lui Jean-Jacques Rousseau acolo, ┼či totu┼či, spa┼úii muzeale, arhive accesibile, trasee prin ora┼č reconstituite dup─â memoria textelor, ghizi competen┼úi ┼či accesibili, lecturi publice, toate refac cum nu se poate mai interesant fantastica ┼či trista poveste a candidului Jean-Jacques ┼či a nes─âbuitei sale Geneve, loc de memorie al na┼čterii sensibilit─â┼úii noastre moderne. Un soi de "pe urmele lui Rousseau", chiar acolo unde urmele palpabile nu mai exist─â de mult. ├Än replic─â, ├«mi voi aminti mereu de descinderea entuziast─â la Cluj, mai an, a unui scriitor occidental ├«ndr─âgostit de Blaga, pe care ├«l citise ├«n traduceri, uneori improvizate ┼či cerute prietenilor s─âi rom├óni ├«n numele marii sale pasiuni. "Ora┼čul lui Blaga!" - exclama deja ├«n aeroport, ├«ntr-o respira┼úie fericit─â: ┼čtia c─â exist─â universitatea, biroul lui Blaga de la Biblioteca Central─â, str─âdu┼úa ├«n pant─â cu o biseric─â ortodox─â, cartierul de vile cu gr─âdini unde locuise poetul, parcul de pe r├«u, unde ├«┼či plimba vremelnicele iubiri etc. Fanul lui Blaga venise la un Festival Interna┼úional "Lucian Blaga", organizat de o Societate cu acela┼či nume. Voia s─â ┼čtie unde se poate ├«nscrie ├«ntr-un tur al ora┼čului, pe urmele lui Blaga, ┼či dup─â ce orar au loc acestea? Exist─â ┼či lecturi de poezie ├«n vreo cafenea drag─â poetului? Mai departe, ne asigura, se descurc─â singur. Nu aveam a┼ča ceva, dar se prev─âzuse prezen┼úa invitatului str─âin la depunerea de coroane, de la statuia poetului din centru. Desigur, i-am improvizat un ghid, dar asta nu i-a vindecat perplexitatea. Iar un traseu turistic similar nu exist─â nici acum; g─âsim, ├«n schimb, repede, sup─âra┼úii de serviciu: c─â marele nostru poet ┼či filozof nu a luat Nobelul ┼či nu e suficient de studiat ├«n ┼čcoal─â. Sau de cunoscut ├«n Europa, fire┼čte... De v─âzut ├«n Cluj, pe traseele turismului cultural: * "Via┼úa cotidian─â a unui principe transilvan" - expozi┼úie, seri de muzic─â ┼či lecturi publice ale arti┼čtilor locului, ├«n rom├ón─â ┼či maghiar─â, ateliere de restaurare deschise publicului, ateliere tematice pentru copii, la Palatul Banffy (actualul Muzeu de Art─â) ┼či la Casa Matei Corvin (actuala Universitate de Arte ┼či Design). * "Elogiul satului rom├ónesc" - vizite ghidate, case deschise, ateliere active ale me┼čterilor ┼ú─ârani (la care v─â pute┼úi ├«nscrie pentru stagii de vacan┼ú─â ├«n domenii precum ol─âritul, prelucrarea casnic─â a lemnului, ┼úesut, pictarea icoanelor pe sticl─â), la Muzeul Etnografic ├«n aer liber "Romulus Vuia", de la Hoia. * "Cu c─âr┼úile ├«n pie┼úe" - manifestare lunar─â (ultima s├«mb─ât─â ┼či duminic─â din lun─â), dedicat─â promov─ârii literaturii ┼či editurilor locale: t├«rguri, lecturi de sear─â, matinee de improviza┼úie pentru copii, poetry slam-uri ini┼úiate de poe┼úi celebri ai Clujului. * "Traseul simetriilor" - pornind de la celebra strad─â simetric─â, unic─â ├«n Europa (str. Iuliu Maniu, v. Guinness Book), parcursul propune descoperirea artei baroce a Clujului, dar ┼či a formelor particulare de convie┼úuire cultural─â, ├«ntr-un ora┼č cu dou─â centre, patru confesiuni, dou─â catedrale metropolitane, dou─â stadioane, dou─â limbi vorbite pe strad─â... etc. N.B. Cum pute┼úi b─ânui, nimic din toate acestea nu exist─â. Dar nu-i a┼ča c─â ar fi frumos? (I. B.)

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.