Limite schimbătoare

Publicat în Dilema Veche nr. 849 din 16 - 22 iulie 2020
Limite schimbătoare jpeg

Cei mai tineri dintre noi au fost obișnuiți de cînd se știu cu regimul deschis al călătoriilor, măcar prin Europa. Cei mai puțin tineri am apucat și perioada în care granițele țării erau închise aproape total și nu puteai ieși decît foarte greu, cu multe aprobări de la autoritățile comuniste. Cu toții trăim acum restricțiile cauzate de virusul care „reconstituie cotidianul comunist”, cum bine observa criticul de teatru George Banu. Tinerii încep să intuiască o bucățică din atmosfera de dinainte de 1989, iar cei trecuți de o anumită vîrstă retrăiesc lucruri de care sperau să fi scăpat definitiv. Poate una dintre cele mai importante libertăți e chiar cea de mișcare, de călătorie. E ca aerul: cînd există, pare un dat natural și absolut normal, cînd se împuținează sau dispare, ne sufocăm.

Pandemia actuală ne-a micșorat spațiul de mișcare. În unele perioade a trebuit să stăm în case, în altele să nu ieșim din oraș sau din țară, ori să nu părăsim continentul. Chiar și în condițiile în care noi am fost blocați, se pare că virusul cel păcătos a reușit să circule. După cum explică specialiștii, la nivel evolutiv, al speciei, scopul lui este chiar acela de a „călători”, de a se înmulți și a se transmite cît mai mult și cît mai departe. S-ar putea spune că dorința de „a călători” a virusului de la o gazdă la alta împiedică dorința de a călători a oamenilor. Libertatea micii vietăți intră în contradicție cu libertatea noastră.

Odată cu venirea verii, oamenii ar vrea totuși să meargă în vacanță. Iar noi, românii, ne-am obișnuit să „fugim” de cîte ori avem ocazia din propria țară. Motivele sînt multe și uneori destul de evidente, nu e cazul să insistăm. Perioada asta continuă să fie însă cît se poate de haotică și plină de incertitudini de toate felurile. Ca exemplu concret, am descoperit că unii concetățeni pot traversa Austria în mod nestingherit, în vreme ce alții sînt amenințați de militari înarmați că vor fi băgați în carantină. Fiecare cu norocul  lui, ca-n vreme de război. Spre Grecia se fac cozi de mașini românești, iar informațiile despre cum se trece frontiera și de ce acte ai nevoie acolo se bat cap în cap. Asta e o altă caracteristică a vremurilor pe care le trăim: se întîmplă prea adesea ca informația pe care o primim să nu coincidă cu realitatea. Ce-i drept, și realitatea se poate schimba oricînd radical. Nu mai poți fi sigur de nimic. Toate limitele se modifică în funcție de niște parametri mereu variabili. Tocmai situația aceasta tulbure încercăm s-o surprindem în Dosarul care urmează.

Ilustrație de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Șoferii de mașini electrice plătesc sume astronomice pentru înlocuirea anvelopelor. „Nu mi-a venit să cred când mi s-a spus că trebuie să le înlocuiesc“
Cumpărătorii de mașini electrice ar trebui să fie conștienți de costurile „astronomice” necesare pentru înlocuirea regulată a anvelopelor cu durată scurtă de viață, au avertizat proprietarii.
image
Ce pensionari nu vor avea pensii majorate din septembrie. Casa de Pensii: sunt un milion de persoane
Șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a făcut o serie de precizări privind recalcularea pensiilor, precizând că 1 milion de pensionari nu vor beneficia de majorare.
image

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.