<i>Intrarea în adulescenţă</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 154 din 19 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Genera┼úia" este un concept din ┼čtiin┼úele sociale, extrem de folosit ┼či, ├«n acela┼či timp, extrem de opac. "Genera┼úia" reprezint─â ┼či rezum─â principiul de egalitate fondator din care ea ├«ns─â┼či este n─âscut─â, elementul temporal, dar care ├«n acela┼či timp o predispune tendin┼úelor de utilizare radical─â, simplificatoare de sens. Anul de na┼čtere ┼či v├«rsta devin adesea veritabile repere ale existen┼úei. S─â ne amintim, de exemplu, de m├«ndria cu care bunicii no┼čtri revendicau "contingentul" militar din care f─âceau parte. A┼ča dup─â cum remarc─â istoricul Pierre Nora, "genera┼úia este acel mijloc de a te sim┼úi liber apar┼úin├«nd ├«ns─â la ceva". Raporturile dintre genera┼úii nu au fost niciodat─â armonioase, nici definite clar. Fiecare genera┼úie are propria sa dinamic─â, propria manier─â de a-┼či exprima revolta ┼či prezen┼úa pe scena social─â. Ast─âzi, problema raportului dintre genera┼úii se complic─â din cauza contextului demografic dificil (cre┼čterea speran┼úei de via┼ú─â, dublat─â de sc─âderea natalit─â┼úii). Genera┼úiile s├«nt obligate s─â "coexiste" ├«mpreun─â ├«n condi┼úii complexe. Demografii cred c─â, la orizontul anului 2050, circa o treime din popula┼úia Europei Occidentale va avea mai mult de 65 de ani. Cum femeile au o speran┼ú─â de via┼ú─â mai ridicat─â, tot atunci 10% dintre femei vor avea mai mult de 80 de ani, doar o cincime dintre ele av├«nd ├«nc─â un so┼ú ├«n via┼ú─â. Dincolo de cifre se ascunde o veritabil─â discriminare genera┼úional─â bazat─â pe v├«rst─â: informaticieni care la 35 de ani s├«nt considera┼úi uza┼úi pentru profesiunea lor, spaima de a fi licen┼úiat ├«n jurul v├«rstei de 50 de ani - lista este mult prea lung─â pentru a fi expus─â ├«n ├«ntregime. Cauzele acestei discrimin─âri nu se explic─â doar prin demografie. Ne vom opri doar asupra a doi dintre factorii ce provoac─â "dereglarea" raportului intergenera┼úional, dintre cei care ni se par cei mai semnificativi din punct de vedere al impactului imediat. Avem ├«n vedere, ├«n primul r├«nd, ruptura ce s-a produs la nivelul tradi┼úiei ┼či al savoir-faire-ului tradi┼úional. Persoanele v├«rstnice nu mai s├«nt depozitarele unor cuno┼čtin┼úe transmise de la o persoan─â la alta, ├«n vederea perpetu─ârii ┼či supravie┼úuirii anumitor arte ┼či meserii. Tradi┼úia se autogenereaz─â, inov├«nd ├«n acela┼či timp ├«n interiorul sistemului ├«n care opereaz─â. ├Än era automatiz─ârii ┼či a reproducerii mecanice a gestului creator, b─âtr├«nii nu mai s├«nt veriga necesar─â ├«n transmiterea informa┼úiei. Inutili, dar din ce ├«n ce mai longevivi, b─âtr├«nii s├«nt percepu┼úi doar ca o povar─â ├«n plus, ├«ngreun├«nd teribil bugetul familiei, al asigur─ârilor de s─ân─âtate, cel al statului. Ipocrizia bine ambalat─â merge p├«n─â la a-i desemna ca "surs─â de venituri", din cauza locurilor de munc─â ce vor fi create ├«n viitor ├«n sistemul de azile cu mare capacitate. Un alt factor important al deregl─ârii raporturilor intergenera┼úionale este mass-media, aflat─â ├«n ├«ntregime sub tirania ┼či controlul publicit─â┼úii. Tinere┼úea a devenit criteriul de frumuse┼úe preponderent. Considerat─â ├«n trecut un cadou divin ┼či asociat─â doar unei v├«rste privilegiate, ast─âzi frumuse┼úea se poate cump─âra ┼či vinde ca orice bun de consum. Tehnicile de ├«nfrumuse┼úare cele mai performante (medicin─â ┼či chirurgie estetic─â) se banalizeaz─â, mitul tinere┼úii ve┼čnice este omniprezent. Mai mult, printr-un straniu "efect de retur", con┼čtientizarea faptului c─â frumuse┼úea devine "constructibil─â" ┼či evolutiv─â are ca efect o cre┼čtere a individualismului contemporan. Societatea ├«mb─âtr├«ne┼čte, dar valorizeaz─â din ce ├«n ce mai mult frumuse┼úea, asociat─â performan┼úei ┼či reu┼čitei, seduc┼úiei ┼či vie┼úii pline de poten┼úial. Expresia "a profita de via┼ú─â" devine stringent─â, iar "devenirea personal─â", fundamental─â, asociat─â fiind grabei de a tr─âi c├«t mai mult experien┼úe. Sub semnul fondator al acestor repere ale postmodernit─â┼úii, corpul este suprainvestit ca reper fundamental al identit─â┼úii. Or tocmai corpul, carnea este cea care d─â primele semne de oboseal─â ┼či fireasc─â b─âtr├«ne┼úe... Legat─â de mitul eternei tinere┼úi este ┼či apari┼úia unor categorii subgenera┼úionale, necunoscute p├«n─â acum. Cea mai bun─â ilustrare este adulescentul, amestec de adult ┼či adolescent, individ ├«n jurul v├«rstei de 30 de ani. Un adult care nu vrea s─â ├«mb─âtr├«neasc─â, dorind s─â conserve la infinit, prin diet─â ┼či exerci┼úiu fizic savant dozat, o alur─â de adolescent ┼či libertatea proprie acestuia din urm─â, mai ales ├«n ceea ce prive┼čte dorin┼úa de a fi inconstant, versatil ┼či teribil de egoist. Plus o sus┼úinere acerb─â a luptei ├«mpotriva fumatului, tendin┼úe ecologice pronun┼úate ┼či excursii c├«t mai exotice ┼či depeizante, sus┼úinute ├«n general de un buzunar bine garnisit. Aceast─â tendin┼ú─â sociologic─â a fost extrem de rapid recuperat─â de v├«nz─âtorii de mode ┼či de iluzii din marketing, din cauza poten┼úialului financiar al indivizilor adulescen┼úi. Ideea de baz─â este lansarea pe pia┼ú─â a unor produse cu puternic poten┼úial nostalgico-regresiv, pentru a aduce consumatorul ├«n contact cu produse ale copil─âriei. O v├«rst─â de aur nedefinit─â devine astfel o valoare sigur─â ┼či universal─â pentru m─ârcile care v├«nd ideea unei tinere┼úi ve┼čnice, a unui stil de via┼ú─â croit pe m─âsura, dup─â dorin┼úa fiec─âruia. B─âtr├«nii vor s─â fie tineri, tinerii se comport─â ca ni┼čte b─âtr├«ni. Toate sectoarele industriei de consum s├«nt astfel marcate de aceast─â tendin┼ú─â, ├«ncep├«nd cu moda, acolo unde grani┼úa dintre v├«rsta adult─â ┼či copil─ârie-adolescen┼ú─â devine din ce ├«n ce mai firav─â (a se vedea linia promovat─â de lan┼úul de magazine de confec┼úii H&M ┼či succesul nebun al acestora - doar un exemplu printre alte mii posibile). Dincolo de copaci se ascunde ├«ns─â p─âdurea: este vorba mai degrab─â de un fenomen sociologic legat de angoasele unei societ─â┼úi marcate de individualism exacerbat, instabil─â, nesigur─â de viitorul ei ┼či de perpetuarea stilului s─âu de via┼ú─â actual. Eliberat─â de povara destinului colectiv, dar dep─â┼čit─â de problemele ridicate de individul l─âsat singur ├«n fa┼ú─â destinului. ├Äntreruperea transmiterii ciclului tradi┼úiei ┼či recompunerea acesteia ├«n forme schimonosite, ├«ndep─ârtate de matricea de origine, precum ┼či apari┼úia unor categorii "parazite", intermediare, a┼ča cum este adulescen┼úa, vor conduce la o ┼či mai mare ruptur─â ├«ntre genera┼úii. Pre┼úul pl─âtit? Absen┼úa veritabilelor repere de memorie genera┼úional─â, cu adev─ârat colective, ┼či ad├«ncirea rupturii dintre genera┼úii, sub semnul solicit─ârilor venite din exterior, din lumea modelor de moment. Vom ├«ncheia cit├«nd iar─â┼či din Pierre Nora, ce subliniaz─â faptul c─â memoria genera┼úional─â nu este legat─â doar de psihologie individual─â, ci se exprim─â mai ales ├«n locuri comune, ├«n momente de participare colectiv─â ┼či intens─â la diverse evenimente. Din ce ├«n ce mai individualiste, genera┼úiile de m├«ine vor avea din ce ├«n ce mai pu┼úine lucruri de ├«mp─âr┼úit fiind ├«mpreun─â. Poate cu excep┼úia blogurilor ┼či a ciaturilor, ├«n a┼čteptarea marii pene mondiale de Internet care s─â ne aduc─â cu picioarele pe p─âm├«nt. Paris

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.