"Leacul plictiselii e curiozitatea"

Publicat în Dilema Veche nr. 417 din 9-15 februarie 2012
"Leacul plictiselii e curiozitatea" jpeg

Se pare că Dorothy Parker a zis cîndva că „leacul plictiselii e curiozitatea; curiozitatea însă nu are leac“. Ce bine! Pentru că sufăr de curiozitate şi nu mă tratez. Îmi place să citesc, să pierd zile în şir uitîndu-mă la filme, să ascult poveştile altora, să cunosc oameni, să îmi petrec timpul cu cîinele meu Parker. Reţete garantate de neplictiseală.

Mi se mai întîmplă şi să nu fac nimic. Dar, din păcate, în zilele noastre, dă din ce în ce mai rău să nu faci nimic. Treci drept un neica nimeni dacă nu ai cel puţin două telefoane, o tabletă, trei agende burduşite cu doi ani înainte cu „event-uri“ la care trebuie musai să semnezi condica. E la fel şi la Amsterdam, şi la Bucureşti. Asta mă cam plictiseşte. Deci, sufăr ca tot omul de plictiseală, în sensul iritării. 

Mă mai plictisesc oamenii care vor să trăiască mereu viaţa ca pe o distracţie, pe repede înainte. Mă plictisesc cei pe care Bertrand Russell îi numea, pe la 1930, în al său Conquest of Happiness: „generaţia care nu poate suporta plictiseala, (acea generaţie) va fi una de oameni fără anvergură, de oameni în care orice impuls vital se ofileşte încetul cu încetul“. Ei, asta mă sperie şi mă plictiseşte al naibii, şi la Amsterdam, şi la Bucureşti. Mă plictisesc cei cărora le e frică de plictiseală şi fug de ea.

Trăind în sau între cel puţin două culturi destul de diferite, şi dorindu-mi să le înţeleg cît mai bine, nu prea apuc să mă plictisesc. 

Cred că e un miez de adevăr cum că în România nu ţi-e dat să te plictiseşti. E valabil şi pentru străini, şi pentru noi ăştia, nici de acolo, nici de aici. Şi, mai ales, pentru români. Unghiurile din care e trăită „neplictiseala“ diferă de la unii la alţii. 

Eu văd România ca pe un loc foarte colorat şi muzical. Melancolic, exasperant, amuzant, unde umorul e mai mult decît negru. România (te) fascinează, atrage, bulversează, oboseşte, disperă, nedumereşte, cucereşte, doare, loveşte, plesneşte, tachinează, în timp ce îţi taie respiraţia, îţi şi ia minţile şi te scoate din ţîţîni. Cum să te plictiseşti? România e imprevizibilă.

Şi mai e ceva. Sentimentul că aici încă mai poţi face lucruri care să aibă importanţă, care să conteze, atît pentru tine, cît şi pentru alţii, iar asta nu are cum să plictisească niciodată.

Sînt momente în care mi se pare plicticos să trăiesc în Olanda. Mă obosesc, în primul rînd, plictiselile proprii legate de micile chichiţe olandeze cu care nu am chimie şi gata. De exemplu, să-ţi arăţi emoţiile poate fi un lucru  extrem de grav într-o ţară atît de lucidă şi de raţională. Mă plictiseşte lipsa spontaneităţii olandezilor în general. Totul pare prestabilit şi bine orînduit în orare şi agende sfinte. Mă plictiseşte că la fiecare zi de naştere se mănîncă tort de mere în cerc. Şi că petrecerile „nu pot“ ţine pînă dimineaţa şi, mai ales, că nu se dansează. Mă plictiseşte să fac liste cu ce vreau de ziua mea, cînd chiar nu vreau nimic, nici măcar tort de mere. Mă plictiseşte „mîncarea olandeză“, dar să mai şi mănînc iaurt ca desert e prea de tot.

Mai sînt şi plictisitor de nefumătoare, deci nu toate micile plictiseli trec cu un fum şi o inhalare (nici măcar la Amsterdam). Iar convingerea unor români cum că, odată plecat, emigrat, „scăpat din ţara asta“, „dom’le nu mai poate să-ţi fie rău, să te enerveze sau supere ceva, că doar ai plecat din ţară, nu?“ e plictisitor de plictisitoare. Mitul grădinii raiului din Occident, al veşnicilor cîini cu covrigi în coadă e plictisitor.

Şi încă ceva. În România, atunci cînd mă mai apucă bombănitul, sînt imediat pusă la colţ cu plictisitorul: „păi, cin’ te pune să te întorci?“. 

Anca Fronescu trăieşte la Amsterdam. A iniţiat languages4literature, o platformă prin care vrea să promoveze cultura românească în străinătate.

Foto: V. Eftenie

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

dmitri peskov vladimir putin jpeg
Kremlinul avertizează: Orice acțiune de eliberare a noilor teritorii anexate va fi considerat un atac împotriva Rusiei
Kremlinul a anunţat vineri că va considera atacurile asupra oricăror părţi din regiunile Ucrainei pe care urmează să le anexeze în cursul zilei drept acte de agresiune împotriva Rusiei înseşi.
Spovedanie foto Ziarul Lumina jpg
Patriarhia Română pune reguli pentru spovedanie. Spațiu deschis și duhovnic eliberat de robia patimilor trupești
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) s-a întrunit zilele acestea și a adoptat o serie de reguli pentru spovedanie. Astfel, preoții vor trebui să respecte cu strictețe un cadru adecvat tainei.
Patriarhul Kirill FOTO EPA-EFE
Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe din Rusia, are COVID-19
Biserica a precizat că Kirill, în vârstă de 75 de ani, și-a anulat toate călătoriile și evenimentele planificate, deoarece suferă de „simptome severe” care necesită repaus la pat și izolare. Aceasta a precizat că starea sa de sănătate este „satisfăcătoare”.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.