Lan╚Ťul ne├«ncrederii: cum a ajuns presa s─â nu mai cread─â nici ├«n ea ├«ns─â┼či

Publicat în Dilema Veche nr. 811 din 5-11 septembrie 2019
Lan╚Ťul ne├«ncrederii: cum a ajuns presa s─â nu mai cread─â nici ├«n ea ├«ns─â┼či jpeg

Era una din acele zile c├«nd jurnali╚Ötii st─âteau cu orele ├«n fa╚Ťa a╚Öa-numitei case a groazei din Caracal. P├«ndeau orice informa╚Ťie, orice declara╚Ťie. Oricine spunea ceva, toate microfoanele se ├«ndreaptau spre el.

M─â aflam ├«n zon─â pentru un reportaj despre dispari┼úia celor dou─â adolescente ╚Öi nu aveam cum s─â ocolesc casa de pe strada Craiovei. La un moment dat, dincolo de banda care interzice apropierea de gardul casei lui Gheorghe Dinc─â, acolo unde scotoceau criminali╚Ötii, apare o doamn─â t├«n─âr─â (maximum 35 de ani) ├«n sacou, pantaloni la dung─â ╚Öi pantofi cu toc. Era prefectul de Olt, numit ├«n func╚Ťie doar de trei zile. Nimeni nu ╚Ötia ├«ns─â acest lucru, a╚Öa c─â ne-am repezit cu microfoanele. S─â prindem tot. S─â nu ne scape nimic.

╚śi femeia vorbe╚Öte: ÔÇ×Am venit aici s─â v─âd cu ochii mei cum arat─â locul ─âsta. S─â mi se ├«ntip─âreasc─â ├«n memorie. ├Äns─â eu am ├«ncredere ├«n institu┼úiile statuluiÔÇŽÔÇť. ├Än acel moment, deloc profesionist, m─â trezesc ├«ntreb├«nd-o: ÔÇ×Serios?ÔÇť. Desigur, dezaprobator, to╚Ťi ochii s-au ├«ntors spre mine. ├Äns─â ├«n momentul acela m-am g├«ndit: oare de c├«te ori am stat cu microfonul ├«ntins spre un interlocutor g├«ndindu-m─â c─â nu cred o iot─â din ce-mi spune?

Pe de alt─â parte, nu pu╚Ťine au fost situa╚Ťiile ├«n care ÔÇô mai ales ├«n ultimii ani ÔÇô a trebuit s─â duc munc─â de convingere cu politicieni, primari sau oameni simpli ca s─â stea de vorb─â cu mine. S─â dea o declara╚Ťie, s─â povesteasc─â sau s─â explice ce s-a ├«nt├«mplat. Majoritatea ├«mi spuneau c─â nu mai au ├«ncredere ├«n pres─â. C─â le este team─â c─â vorbele lor vor fi r─âst─âlm─âcite sau scoase din context. Sau ÔÇô mai r─âu ÔÇô m─â ├«ntrebau: ÔÇ×Dar de ce s─â stau de vorb─â cu dumneavoastr─â? Cu ce m─â ajuta╚Ťi? Lucrurile r─âm├«n neschimbate, oricumÔÇť.

A╚Öadar, jurnali╚Ötii nu mai au ├«ncredere ├«n interlocutori. ╚śi nici interlocutorii ├«n jurnali╚Öti. E reciproc─â ne├«ncrederea asta, a╚Öa cum ar trebui s─â fie ├«ncrederea. Ve╚Ťi spune, probabil, c─â ├«ndoiala ar trebui s─â fie o calitate a jurnali╚Ötilor. S─â nu cread─â orbe╚Öte ce li se spune. ├Äns─â ne├«ncrederea despre care vorbesc e mai mult dec├«t ├«ndoial─â. ╚śi cum s─â scrie un jurnalist despre lucruri ├«n care nu crede sau despre oameni pe care nu-i crede? ╚śi cum s─â vorbeasc─â ÔÇ×o surs─âÔÇť ╚Öi s─â spun─â lucruri importante unei prese lipsite, la r├«ndul ei, de credibilitate?

Cum s-a ajuns aici? Cum mai func╚Ťioneaz─â, ├«n aceste condi╚Ťii, povestea cu presa care este liantul ├«ntre public ╚Öi institu╚Ťiile statului, de exemplu? Eu cred c─â e o aparent─â func╚Ťionare, cu foarte mari varia╚Ťii, ├«ntre adev─ârurile subiective ale fiec─âruia.

De o parte ÔÇô institu╚Ťiile care se fac c─â ne informeaz─â, d├«nd c─âtre public doar datele pe care le consider─â relevante sau care le ajut─â pentru imagine la un moment dat, iar de cealalt─â parte ÔÇô presa, care se face c─â informeaz─â, d├«nd date trunchiate, f─âr─â context, f─âr─â relevan╚Ť─â, manipulatorii.

Poate c─â, ├«n multe cazuri, totul are de a face cu calitatea slab─â a ╚Öcolilor de jurnalism, cu schimbarea modului ├«n care se face pres─â, cu comoditatea dat─â de re╚Ťelele sociale care iau informa╚Ťia, o ├«nv├«rtesc ca ├«ntr-o ma╚Öin─â de sp─âlat ╚Öi o livreaz─â mai departe cosmetizat─â, ├«ntr-un mod amatoristic, superficial ╚Öi f─âr─â nici o responsabilitate.

├Än alte cazuri, ├«ns─â, ne├«ncrederea are leg─âtur─â cu interesele fiec─ârui trust de pres─â. Au fost ani ├«n care presa ap─ârea ├«n Barometrul Global al Corup╚Ťiei ├«n topul celor mai corupte institu╚Ťii din Rom├ónia.

S─â nu uit─âm c─â, ├«n ultimii ani, mul╚Ťi ziari╚Öti au devenit politicieni, ├«n timp ce politicienii au jucat rolul formatorilor de opinie, semn├«nd editoriale (lucru care se practic─â, ├«ns─â, ╚Öi ├«n str─âin─âtate, dar ├«n publica╚Ťii cu o orientare politic─â clar─â, asumat─â). Iar toate acestea, pu╚Ťin c├«te pu╚Ťin, pe nesim╚Ťite, au erodat ├«ncrederea. ╚śi de o parte, ╚Öi de cealalt─â.

R─âsfoind sondajele care s-au f─âcut ├«n ultimii ani ├«n Rom├ónia privind ├«ncrederea ├«n institu╚Ťii, aveam s─â aflu c─â, ├«n ceea ce prive╚Öte presa, aceasta oscileaz─â ├«ntre jum─âtate-jum─âtate, f─âr─â varia╚Ťii prea mari.

Potrivit unui studiu IRES, care analizeaz─â starea presei ├«ntre 2010 ╚Öi 2017, 2013 este anul ├«n care media a fost credidat─â cel mai mult. Peste jum─âtate dintre rom├ónii chestiona╚Ťi au r─âspuns ├«n 2013 c─â au mult─â ╚Öi foarte mult─â ├«ncredere ├«n pres─â (mai exact, 51%). La polul opus se afl─â 2016, an ├«n care rom├ónii au r─âspuns ├«n procent de doar 40%, cel mai mic din perioada analizat─â, c─â au ├«ncredere mult─â ╚Öi foarte mult─â ├«n mass-media. De ├«ncredere mai ridicat─â se bucur─â presa ├«n r├«ndul persoanelor ├«ntre 51 ╚Öi 65 de ani, ├«n timp ce tinerii s├«nt mai reticen╚Ťi c├«nd vine vorba despre ╚Ötiri. Iar de la lipsa de ├«ncredere la lipsa de respect nu e dec├«t un pas.

Tot despre ├«ncredere e vorba ╚Öi c├«nd se pune problema ca cititorii s─â pl─âteasc─â pentru ╚Ötirile online. ├Än Rom├ónia s├«nt ├«ncerc─âri timide de publica╚Ťii ale c─âror articole pot fi citite online contra cost. Pot fi num─ârate pe degetele de la o m├«n─â ╚Öi nu se cunosc date despre rentabilitatea acestei m─âsuri. Nici la nivel global lucrurile nu stau cu mult diferit. Cei care se aboneaz─â sau doneaz─â pentru ╚Ötiri ┬şonline au un singur abonament, iar cre╚Öterea pl─â╚Ťilor s-a ├«nregistrat doar ca excep╚Ťie, ├«n ╚Ť─âri precum Norvegia sau Suedia ÔÇô potrivit unui studiu Digital News Report, realizat de Reuters Institute la sf├«r┼čitul lunii iulie. Utilizatorii pl─âtesc mai degrab─â pentru servicii de difuzare de filme, seriale ╚Öi muzic─â dec├«t pentru ╚Ötiri.

Cu alte cuvinte, lumea nu mai st─â la coad─â pentru ╚Ötiri, a╚Öa cum se ├«nt├«mpla ÔÇô la propriu ÔÇô ├«n primii ani dup─â 1990. Nici nu se mai uit─â la ziarist cu aceea╚Öi ├«ncredere de atunci. ├Än anii de ├«nceput ai presei libere, redac╚Ťiile primeau sute sau mii de scrisori (dac─â vorbim de redac╚Ťiile din ora╚Öele mari), iar oamenii cereau ajutorul jurnali╚Ötilor pentru tot felul de nedrept─â╚Ťi. Ziarul era o institu╚Ťie ├«n sine. Era respectat, crezut, cump─ârat. Chiar dac─â ├«n euforia anilor ÔÇÖ90 era greu s─â separi buna-credin╚Ť─â de reaua-credin╚Ť─â. ┼×i chiar dac─â ├«nceputul presei democratice ├«n Rom├ónia a fost, de fapt, cu un uria╚Ö fake news legat de tot ce s-a ├«nt├«mplat la Revolu╚Ťie (terori┼čtii, apa otr─âvit─â, manipularea incredibil─â din acele zile).

Dup─â ce lucrurile s-au lini╚Ötit, presa rom├óneasc─â a ├«nceput s─â caute modele. Nu pu╚Ťine au fost media ÔÇô ├«n special cele de stat ÔÇô care ╚Öi-au luat ca reper BBC-ul. Am lucrat aproape zece ani la redac╚Ťia ├«n limba rom├ón─â a BBC World Service. Nici vorb─â de vreo asem─ânare. Din nici un punct de vedere.

M─â ├«ntreb dac─â putem vorbi despre o e╚Öuare a presei, a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat cu alte institu╚Ťii, m─âcinate de neprofesionalism ╚Öi interese. Sau m─â ├«ntreb dac─â m─âcar presa mai are ├«ncredere ├«n ea ├«ns─â╚Öi. ╚śtiu doar c─â ├«ncrederea se pierde u╚Öor, dar se c├«╚Ötig─â ╚Öi se p─âstreaz─â foarte greu. ╚śi c─â, ├«n ultimii ani, au ap─ârut ├«ncerc─âri de reg─âsire a presei, prin proiecte online, deloc izolate, care par s─â reziste.

S─â vedem unde vor duce toate astea. 

Liliana Nicolae este jurnalist la Radio Europa FM. Cea mai recent─â carte publicat─â: Locuri, oameni, pove┼čti, Casa de pariuri literare, 2015.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.