La vie au grand air

Andreea R─éSUCEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 596 din 16-22 iulie 2015
La vie au grand air jpeg

La ├«nceput de secol XX se c─âl─âtore┼čte pentru interese comerciale, ├«n scop recreativ ┼či terapeutic, din pasiune sau din snobism. Cu trenul ÔÇô marea descoperire a veacului trecut, cu at├«ta scepticism acceptat─â ÔÇô, dar mai ales cu automobilul, fascinant─â inven┼úie care confer─â o libertate de mi┼čcare nemai├«nt├«lnit─â p├«n─â acum ┼či totodat─â schimb─â radical viziunea asupra peisajului: ÔÇ×Farmecul automobilului const─â ├«n faptul c─â po┼úi merge oriunde dore┼čti, te po┼úi opri dup─â bunul plac ┼či po┼úi porni din nou la drum c├«nd vrei. O alt─â pl─âcere e aceea de a vizita sate pierdute ├«n col┼úuri uitate de lume, de a gusta atmosfera locurilor pitore┼čti, de a parcurge c├«t mai rapid toate drumurile ┼či locurile cele mai diverseÔÇť, scrie un jurnalist ├«n

├«n 1907. De la 1900, c─âl─âtoria cu automobilul ÔÇô cu toate riscurile ┼či pericolele pe care le presupun viteza ┼či poten┼úialele accidente ÔÇô devine condi┼úie absolut─â a unei vie┼úi

┼či semn al unei atitudini moderne, progresiste, dar ┼či al unui anume statut social. ├Än 1907, ├«nsu┼či Marcel Proust ├«nchiriaz─â un automobil la Cabourg ┼či str─âbate Normandia ├«n c─âutarea capelelor romane ┼či a peisajelor maritime. Spre deosebire de c─âl─âtoria cu trenul, voiajul ├«n automobil permite desele popasuri, ├«n scopul admir─ârii panoramei, al plimb─ârii ├«n umbra unei p─âduri ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, al fotografierii unui element de peisaj ÔÇô perspectiva asupra acestuia se schimb─â radical, spectacolul imaginilor evanescente, care se succed ame┼úitor, ca pe pelicula unui film, este ÔÇô arat─â psihologii ÔÇô surs─â de pl─âcere ┼či remediu ├«mpotriva nervilor. 

┼×i la Bucure┼čti automobilismul e ┼čicul ├«nceputului de secol XX, ultima mod─â, decurg├«nd direct din cea care st─âp├«nise sf├«r┼čitul veacului trecut: ciclismul. ÔÇ×Dorul de duc─âÔÇť al bucure┼čtenilor e satisf─âcut ├«n secolul al XIX-lea de ÔÇ×birjele de HerascaÔÇť folosite pentru a ajunge la propriile mo┼čii ori ├«n ├«mprejurimile Capitalei ÔÇô Mogo┼čoaia, Floreasca, Tei, Cernica, Pas─ârea ÔÇô sau de trenul care induce mai degrab─â o stare de angoas─â: ÔÇ×viteza, zgomotul, lipsa de control asupra vehiculului, absen┼úa unui sistem de referin┼ú─â intern la care pasagerul s─â se poat─â raporta, ruptura cu peisajul traversat s├«nt, toate, elemente care accentueaz─â o stare de anxietate constant─âÔÇť (nu ├«nt├«mpl─âtor personajelor din romanul lui Filip Florian,

gara Filaret li se pare o ÔÇ×ditamai groz─âviaÔÇť, trenul ÔÇô o dihanie, un ÔÇ×┼čarpe lung, metalic ┼či puf─âitorÔÇť, iar peisajul fluid care curge pe l├«ng─â ei le induce o stare de r─âu ┼či ame┼úeal─â). 

Toate noile ma┼čin─ârii minunate, care par ├«nc─â, ├«n veacul al XIX-lea, fantastice gadget-uri de ne├«nchipuit, pun treptat st─âp├«nire pe vie┼úile tuturor, iar automobilul duce la des─âv├«r┼čire fantasma acelei ÔÇ×vie au grand airÔÇť, a liberei deplas─âri necondi┼úionate de nici o reglementare exterioar─â. C├«nd Barbu Bellu aduce ├«n Capital─â primul automobil, un Peugeot de patru cai-putere, ├«n 1889, e numit de bucure┼čteni

semn c─â ├«n mentalitatea general─â imaginea mijlocului de transport predilect e ├«nc─â cea a vehiculului tras de cai. ┼×i a┼ča va ┼či r─âm├«ne, vreme de ├«nc─â dou─â decenii cel pu┼úin. 

├Än 1904, la Bucure┼čti se ├«nfiin┼úeaz─â Automobil Club Rom├ón, ai c─ârui pre┼čedin┼úi de onoare s├«nt principele mo┼čtenitor Ferdinand ┼či principesa Maria ÔÇô ├«n 1909, clubul reune┼čte deja 215 membri (├«nc─â din 1901 ÔÇ×Serviciul FiacrelorÔÇť, care se ocupa din 1861 de circula┼úia birjelor bucure┼čtene, preia sub controlul s─âu ┼či automobilele bucure┼čtene). ├Än 1905, so┼úii Bibescu pornesc ├«ntr-o c─âl─âtorie cu automobilul, de la Gala┼úi la Ispahan, ce dureaz─â din 11 aprilie p├«n─â la sf├«r┼čitul lui iunie, iar ma┼činile cu care merg s├«nt dou─â Mercedesuri ┼či un Fiat, toate produse ├«n 1904. Acesta e ┼či momentul ├«n care p─âtrunde ┼či ├«n societatea rom├óneasc─â ideea de turism automobilistic, relativ ├«n acela┼či timp ca ├«n Fran┼úa, lucru care demonstreaz─â racordarea aproape ├«n timp real la noile descoperiri ┼či mode occidentale. 

Automobilismul nu e ├«ns─â exclusiv apanaj princiar ÔÇô c─âl─âtorii mai scurte se fac ┼či ├«ntre Bucure┼čti ┼či Ploie┼čti sau Giurgiu, ├«nc─â din 1906; el este totu┼či privit ca un sport ┼či o mod─â, impun├«nd chiar un anumit tip de ├«mbr─âc─âminte: b─ârba┼úi sau femei, automobili┼čtii poart─â un halat larg ┼či lung, de culoare bej, menit s─â le apere hainele de praf ┼či ploaie; femeile ├«┼či ├«nconjoar─â p─âl─âria cu un voal amplu, iar b─ârba┼úii, care ┼či ┼čofeaz─â, au ┼čepci cu clape pentru urechi, ochelari ┼či m─ânu┼či. La 1907 existau ├«nscrise ├«n Bucure┼čti 138 de automobile. ├Än acela┼či an, ├«n decembrie, intr─â ├«n vigoare primul regulament privitor la limitarea vitezei, spre a evita accidentele al c─âror num─âr era ├«n continu─â cre┼čtere: 10 km/or─â, a┼ča ├«nc├«t s─â nu fie dep─â┼čit─â viteza tr─âsurilor. ├Än 1911, existau deja omnibuze Fiat care mergeau p├«n─â la Predeal sau C─âlim─âne┼čti, ating├«nd viteza de 40 km/or─â; de asemenea, ├«n acela┼či an, se ├«nfiin┼úeaz─â prima societate de taximetre, care erau vopsite ├«n verde ┼či ro┼ču ┼či sta┼úionau ├«n fa┼úa Teatrului Na┼úional ÔÇô totu┼či, compania ajunge la faliment ├«n scurt─â vreme (abia dup─â Primul R─âzboi Mondial devine mersul cu taxiul o obi┼čnuin┼ú─â ├«n Bucure┼čti). 

Pentru a vedea cum se desf─â┼čurau lucrurile ├«ntr-un caz particular, s─â arunc─âm o privire asupra unui document inedit. Acesta, dat├«nd din 1911, arat─â cum o locuitoare a unei case de pe ÔÇ×strada Dimine┼úei col┼ú cu stradela M├«ntuleasa num─ârul 4ÔÇť solicit─â Prim─âriei aprobare pentru construirea unui garaj:  

Domnule Primar,  

Cu onore V─â rog respectuos a dispune s─â mi se vizeze autorisa┼úiunea ob┼úinut─â pentru construc┼úia din strada Dimine┼úei col┼ú cu stradela M├óntuleasa No 4 ad─âog├óndu-se o anex─â (garaj de automobil) tot pe acela┼č teren, pentru care se va percepe cuvenita tax─â de construc┼úie dupe planurile anexate.


Primiţi, Vă rog, Domnule Primar, asigurarea distinsei mele consideraţii.

Maria Margareta Andronescu,

Proprietar─â  

Existen┼úa unui automobil pe strada M├«ntuleasa la sf├«r┼čitul primului deceniu al secolului XX constituie un indiciu despre statutul social ┼či financiar al posesorului, dar ┼či despre moravurile ┼či mentalit─â┼úile vremii. Automobilul era, poate, un model de Mercedes din 1910, adus din Germania, care avea s─â fac─â senza┼úie ├«n mahalalele bucure┼čtene, ├«n ora┼čul plin ├«nc─â de birje ┼či birjari, care nu cuno┼čteau dec├«t str─âzile din centrul Bucure┼čtiului sau adrese celebre precum ┼×oseaua ori Teatrul, ┼či care trebuie orientat de c─âtre client folosind v├«rful umbrelu┼úei. Oricum va fi fost, ├«n capital─â automobilul era ├«n 1911 un artefact pre┼úios, iar achizi┼úionarea lui ÔÇô un mesaj legat de statutul social ┼či vederile progresiste ale proprietarului. 

Ne-o putem lesne imagina pe Maria Margareta Andronescu ├«n noua postur─â impus─â de moda bucure┼čtean─â: ├«n noul automobil ÔÇô pentru care solicit─â a ridica ┼či un garaj pe acela┼či teren unde ├«┼či are locuin┼úa ÔÇô, cu fust─â clo┼č, p─âl─ârie cu boruri mari ┼či o jachet─â simpl─â, neagr─â, dar elegant─â, ┼či voalul ├«nf─â┼čurat misterios ├«n jurul chipului pentru a-l proteja de praful str─âzii. ├Än fotografiile vremii, proprietarei ├«i poate lipsi voalul protector, dar hainele exprim─â ├«ntotdeauna comoditatea ┼či simplitatea necesare unei c─âl─âtorii pl─âcute. C─âtre Predeal, poate, unde bucure┼čtenii cu mai pu┼úin─â dare de m├«n─â sau abilit─â┼úi tehnice ajungeau cu omnibuzul, ├«n mai bine de trei ore ┼či jum─âtateÔÇŽ  

Andreea R─âsuceanu este doctor ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti. 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.