La Londra am început să văd prieteniile altfel

Marius COMPER
Publicat în Dilema Veche nr. 760 din 13-19 septembrie 2018
La Londra am început să văd prieteniile altfel jpeg

Gîndiți-vă cîteva secunde: care este cea mai cruntă pedeapsă la care poate fi supus un om în zilele noastre? În societățile avansate, răspunsul este menținerea în izolare, fără contact cu alți oameni.

Mi-am pus această întrebare atunci cînd am părăsit Bucureștiul pentru Londra, conștient fiind că plecarea în străinătate este, parțial, o autopedepsire. Oricît te-ai minți, prieteniile pe care le lași în spate nu vor mai fi la fel, oamenii își vor continua viețile fără tine, iar o posibilă revenire îi va găsi în alte etape ale vieții lor. Nu știam cum îmi va fi acolo, dar mi-am asumat acest cost al plecării de la început.

După ce m-am obișnuit cu eficiența Londrei, mult diferită de viața boemă din București, am început să văd prieteniile altfel. În București, arareori stabileam o întîlnire cu un prieten cu două săptămîni în avans, pe cînd aici e ceva firesc să confirm că vin la o petrecere și cu trei luni înainte. Costurile asociate prieteniei – de timp, financiare, de oportunitate – devin mai evidente aici, iar oamenii știu că și ceilalți au un calendar încărcat.

La fel de evidentă devine importanța proximității prietenilor. Într-un oraș atît de mare precum Londra, contează dacă cineva stă la două sau la nouă cartiere distanță. Am prieteni aici pe care-i văd mai rar pentru simplul motiv că stau la sud de Tamisa, iar o întîlnire cu ei devine o excursie de o zi. De aceea, primele legături pe care le-am format au fost cu oameni din cartier, cum au fost băieții de la sală cu care ieșeam la fotbal.

Totuși, cum mi-am făcut prieteni în Londra? A ajutat faptul că sînt un om norocos de fel, care are adesea parte de ceea englezii numesc „serendipity“ – circumstanțe neplanificate care aduc lucruri bune. Cred că norocul de care m am bucurat în viață a venit și datorită naturii mele de om curios, mînat de setea de a descoperi lucruri și oameni noi, și de dorința de a-i descoase după ce i am găsit. Londra e locul ideal pentru a cunoaște persoane din întreaga lume, iar în cei patru ani petrecuți aici am dialogat cu oameni din zeci de țări. Dacă ești deschis și sincer dornic să-l înțelegi pe cel de lîngă tine, e greu să nu formezi legături în timp.

Nu a stricat nici faptul că am fost mai mereu o ființă „cybersocială“, așa cum i-a denumit cercetătoarea Zeynep Tufekci pe oamenii ce pot forma natural prietenii online și care pot dezvolta virtual aceste relații. Cealaltă categorie, cei „cyber-asociali“, au senzația că interacțiunilor online le lipsește autenticitatea unui contact față în față. Faptul că fac parte din prima categorie a contat mult în formarea unor noi prietenii în Londra. Fie români, fie străini, am cunoscut numeroase persoane mai întîi prin Facebook, aprofundînd ulterior relația pe viu.

Cu toate acestea, este greu să îți faci prieteni foarte apropiați într-un oraș ca Londra. Parțial, asta se datorează modului în care funcționează orașele mari. Rebecca G. Adams, profesor la Universitatea din Carolina de Nord, explica acum cîțiva ani că sociologii au identificat trei elemente cruciale ce duc la formarea prieteniilor apropiate: proximitatea, interacțiunile neplanificate repetate și un mediu care încurajează oamenii să fie vulnerabili și să se deschidă în fața celorlalte persoane. „De aceea, mulți oameni își formează prieteniile ce țin o viață în anii de studenție“, explica ea.

Primele două criterii sînt o anomalie în Londra, iar deschiderea emoțională nu-i neapărat trăsătura principală a britanicilor. Chiar și așa, am avut norocul să formez o legătură strînsă cu un fost coleg de casă – în Londra, costul chiriilor ridicate duce la locuitul în comun –, iar prin el să cunosc alți oameni care mi au devenit prieteni apropiați. Știu, totodată, că situația mea este o excepție printre imigranți, multora fiindu-le greu să formeze legături noi.

Dacă te numeri printre ei și vrei un prieten nou, dă-mi un semn pe Facebook. Putem chiar să ne vedem pe viu: am un week-end liber în noiembrie. 

Marius Comper este Senior Editorial Associate la NewsNow și trăiește la Londra.

Foto: Mircea Struţeanu

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea – mai ambițioși ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi înțelese și nici respectate dacă uităm că tragedia merge de braț cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate să aibă umor
În ţările cu colectivism puternic şi concentrare a puterii, cum este țara noastră, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
Să rîzi? Să plîngi? Despre rîsu’-plînsu’ lumii noastre
Rîsul poate fi socotit drept un fel de soluţie terapeutică pentru a ieşi din marile şi micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creangă cel afectuos
După spectacole, pe scena frumosului Teatru „Regina Maria“ din Oradea au urcat dnii George Banu și Marcel Iureș pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisică
„Toate pisicile sînt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisică”.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?