La jumătate de drum

Ciprian VĂLCAN
Publicat în Dilema Veche nr. 914 din 14 – 20 octombrie 2021
La jumătate de drum jpeg

Fără să mă fi gîndit pînă acum la asta, îmi dau seama că mulți dintre autorii mei favoriți au fost bărbați care și-au găsit sfîrșitul între 40 și 50 de ani. Kafka moare cu o lună înainte de a împlini 41 de ani. Kierkegaard moare la 42 de ani. Schiller – la 45 de ani. Baudelaire – la 46 de ani. Camus – la 46 de ani. Pessoa – la 47 de ani. Walter Benjamin se sinucide la 48 de ani. Nietzsche, care moare la 56 de ani, își pierde mințile la 45 de ani.

Marii împărați ai Romei sînt cvadragenari. Titus urcă pe tron cu puțin înainte de a împlini 40 de ani. Marcus Aurelius devine împărat la 40 de ani. Hadrian – la 41 de ani. Traian – la 45 de ani. Octavian Augustus devine împărat ceva mai devreme, la 36 de ani, dar știm, grație mărturiilor istoricilor, că era mult mai matur decît ar fi presupus-o vîrsta lui.

În schimb, tiranii, scelerații, ticăloșii exemplari se recrutează din rîndul împăraților foarte tineri, al celor care urcă pe tron aproape copii. Heliogabal e propulsat pe tron la 15 ani. Nero devine împărat la 16 ani. Commodus urcă pe tron la 18 ani. Caracalla – la 23. Caligula – cu cîteva luni înainte de a împlini 25 de ani.

*

În Antichitate, bătrînul e înțeleptul prin excelență, fiindcă el a reușit să taie odgonul pasiunilor. În timpurile moderne, atributul înțelepciunii trece în dreptul omului matur, fiindcă se socotește că el dă dovadă de suficientă chibzuință, fără să-și fi pierdut puterea de a acționa. Începînd cu romantismul, tînărul se strecoară în prim-plan, dar se impune definitiv abia în prima parte a secolului XX grație importanței pe care o capătă pentru ideologii comuniști și fasciști. Și, deși fascismul e învins, iar comunismul își pierde treptat puterea de a fascina, tînărul rămîne modelul uman cel mai prețuit grație exploziei de vitalitate și contestare a autorității de la mijlocul anilor ’60, reconfigurînd definitiv fizionomia Occidentului.

În unele epoci istorice, bărbatul de 40 de ani putea să pară însuși scopul pentru care a fost creată lumea, căci siguranța sa de sine, judecata lui nuanțată, ținerea sub control a pasiunilor tindeau să-l transforme într-un factor de echilibru, într-un veritabil arbitru al chestiunilor spinoase ale existenței. El era plasat la egală distanță între insolența nerăbdătoare a tînărului și vetustețea placidă a bătrînului. În acele vremuri, se credea că ai venit pe lume tocmai pentru a ajunge la binecuvîntata vîrstă de 40 de ani, pentru a-ți atinge astfel momentul de glorie și a sfîrși apoi într-un inevitabil declin. Astăzi lucrurile stau altfel. Tinerețea e elogiată, bătrînețea e detestată, perioada maturității devine un no man’s land. Pentru că se încearcă prelungirea artificială a tinereții, vîrsta maturității e tot mai mult comprimată, strivită parcă între tinerețea socotită dezirabilă și bătrînețea transformată într-o realitate de temut. Pare să dispară perioada de tranziție dintre tinerețe și bătrînețe reprezentată de vîrsta mijlocie sau ea se reduce foarte mult, de parcă de la tinerețe s-ar putea trece direct la bătrînețe, fără nici un fel de etapă intermediară. A fi bătrîn începe să însemne a fi lipsit de putere, plictisitor, demodat, incapabil de schimbare. Bătrînul e un deșeu tot mai greu tolerat din pricina ofensivei paradigmei atotbiruitoare a tinereții, impuse la începutul secolului XX de comunism și de fascism. Pentru ideologii comuniști și fasciști, a da dovadă de măsură, de reținere, de moderație însemna a dovedi un comportament burghez. Doar elanul, efortul, credința în transformarea totală a societății puteau dovedi desprinderea de idealurile lumii coșcovite de conformism. Fiindcă practicau intoxicarea cu iluzii și aveau nevoie de mase fanatizate de tineri asupra cărora să-și încerce otrăvurile, maturitatea le încurca socotelile.

În epoca clasică, bărbatul de 40 de ani era încurajat să-și modereze pasiunile, punîndu-le treptat sub tutela rațiunii. Astăzi, cvadragenarul e îndemnat să-și exacerbeze pasiunile, transformîndu-se într-un faun lubric.

Bărbatul de 40 de ani nu e nici revoluționar, nici conservator – e un incorigibil pragmatic. El simte că i se cuvine puterea și îi disprețuiește atît pe tineri, pe care-i socotește naivi și necopți, cît și pe bătrîni, pe care-i crede inadaptabili și depășiți de evoluția societății. Deși capacitățile fizice încep să i se diminueze, bărbatul de 40 de ani se crede în culmea virilității, pentru că el emană o anumită forță care pare să-l facă potrivit pentru a deține puterea.

Bărbatul de 40 de ani e încărcat cu prestigiu doar în epocile în care bătrînul e socotit un nevolnic. În celelalte epoci, el trebuie să aștepte să îmbătrînească.

Bărbatul matur dă adesea dovadă de mediocritate, fiindcă el nu e nici în întregime determinat de elanurile imaginației, dar nici nu e condus în totalitate de rațiune. El nici nu mai crede în idealuri, dar nici nu s-a eliberat complet de iluzii.

Tînărul e dominat de imaginație. Bărbatul matur e guvernat de un complicat mixaj între imaginație și rațiune. Bătrînul stă sub semnul rațiunii.

Tînărul – nevoia de utopie, dorința de revoluție. Bărbatul matur – nevoia de putere, dorința de transformare graduală. Bătrînul – nevoia de stabilitate, dorința de a păstra totul neschimbat.

Pe tînăr îl deranjează încremenirea, stabilitatea, constanța. El simte nevoia de explozie, de imprevizibil, de nemaivăzut și nemaiauzit. El vrea o lume ca în viziunile sale, o lume fără nici o asemănare cu lumea existentă.

Pe bătrîn îl deranjează schimbarea, el ar vrea ca lumea să încremenească o dată pentru totdeauna și nimic nou să nu mai fie cu putință. El are nevoie de o rutină netulburată, de o viață precum aceea a lui Kant.

Omul matur vrea schimbări, dar ele nu trebuie să fie prea bruște. El prețuiește importanța rutinei, dar nu-l deranjează nici ruperile de ritm. Vrea o anumită stabilitate, dar detestă încremenirea.

*

Mulți vor să schimbe lumea doar pentru că au impresia că lumea nu li se potrivește, că lumea nu e croită pe măsura lor. Ei nu par să țină seama de spusele lui Spinoza: „Căci orice lucru măreț este la fel de greu de înfăptuit, pe cît este de rar”.

Ciprian Vălcan este eseist. Cea mai recentă carte publicată: Husserl y el dragón, Editura Ex Libris, Ciudad de Mexico, 2021.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.