„La clasa a VI-a, toţi copiii vor să «scape» de nuvelă”

Publicat în Dilema Veche nr. 522 din 13-19 februarie 2014
„La clasa a VI a, toţi copiii vor să «scape» de nuvelă” jpeg

Din observaţiile de la clasă am învăţat că o lectură de plăcere poate deveni o lectură obligatorie atunci cînd este administrată în doze mici. Familiarizarea cu opera, începînd fie de la o replică, fie de la o situaţie în care se află personajul, fie de la o metaforă, pe care le folosesc mai întîi în actul comunicării, aşa, ca într-o paranteză, în treacăt. „Pe ce te bazezi, dom’le?” sau „Întreabă-l pe Nilă, că el ştie”...ş.cl., cunoscute nouă din romanele lui Marin Preda. O glumă benefică trezeşte curiozitatea şi poate facilita întîlnirea cu lectura profitabilă şi... obligatorie. 
La clasa a VI-a, toţi copiii vor să „scape” de nuvelă, pentru că nuvela este o specie pe care ei nu o prea înţeleg deocamdată şi care uneori e scrisă într-o limbă veche, cu prea multe arhaisme; în locul nuvelei, să fie un basm, o poveste... (Ivan şi pielea de focă, au răspuns cîţiva; este o poveste pe care am citit-o anul trecut într-un atelier de scriere pentru care am avut timp în „Săptămîna altfel”; poveste pe care am descoperit-o cu ocazia opţionalului LUC - Literatura Universală pentru Copii, de acum cîţiva ani).

Cosmin ar vrea şi el să scape de nuvelă şi să citească mai mult Amintiri din copilărie de Ion Creangă. „De ce, Cosmin?” „Pentru că mi-a plăcut anul trecut, cînd m-aţi pus să o citesc în grai...” Cosmin citea cu mare dificultate. Însă într-o zi am descoperit că ar putea citi orice text la prima vedere, cu condiţia să-l citească în grai. Prima dată cînd mi-am dat seama a fost cu ocazia unei teme pentru acasă (imaginează-ţi un act de limbaj între doi vecini etc. etc.), după care i-am cerut să citească un fragment din Amintiri... Clasa a aplaudat frenetic, Cosmin a amuţit, dar a zîmbit şi în ochişorii lui era lumina din ochii oricărui copil care se simte pus în valoare.
Cu vreo cîţiva ani în urmă, clasa a VII-a a fost captivată de romanul lui Grigore Băjenaru – Cişmigiu  & comp.; avusesem un fragment mic, mic de tot, în manual, pentru o analiză morfo-sintactică (no comment) şi am făcut o paranteză, ca să le spun cîte ceva despre cartea asta; după cîteva zile, le-am citit un fragment – amuzant, desigur – şi le-am spus într-o doară că avem cartea în biblioteca şcolii. 

Cam aşa stau lucrurile. Şi diferă, de la un an la altul. În funcţie de publicul din sală.

Prof. Liliana NEGULESCU, titular şi navetist, Şcoala “Petru Rareș” din comuna Frumuşiţa, judeţul Galaţi

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Alexandrova
Tenisul din Rusia pierde încă o jucătoare de top! Vrea să reprezinte altă țară
Încă o lovitură pentru Rusia. O jucătoare din Top 30 WTA vrea să joace pentru Cehia.
Alexandru Arșinel și soția lui, Marilena / Foto via Click
Dramele prin care a trecut Alexandru Arșinel. Ce a pățit soția lui
Alexandru Arșinel a murit joi seară, la vârsta de 83 de ani. De-a lungul vieții, actorul a trecut prin mai multe drame, una fiind legată și de soția sa.
cub sicriu alexandru arsinel png
Sicriul cu trupul lui Alexandru Arşinel, depus în foaierul Teatrului „Constantin Tănase”
Sicriul cu trupul actorului Alexandru Arşinel a fost depus, vineri, în foaierul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase".

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.