Jurnalismul în criză " moare sau se transformă?

Publicat în Dilema Veche nr. 268 din 3 Apr 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Jurnalismul, a┼ča cum ├«l ┼čtim, trage s─â moar─â. Dar afirma┼úia n-ar trebui s─â ├«ntristeze, ci s─â st├«rneasc─â o vie curiozitate: ce urmeaz─â dup─â? " se ├«ntreab─â cineva care practic─â aceast─â meserie de peste 15 ani, zi de zi, f─âr─â ├«ntrerupere. E foarte u┼čor s─â devii patetic c├«nd ai traversat ├«mpreun─â cu presa rom├óneasc─â aproape toat─â perioada ei "romantic─â", plin─â de iluzii, de intui┼úii, dar ┼či de gre┼čeli, o perioad─â necesar─â, ca o etap─â spre profesionalismul presei din ┼ú─âri mai civilizate, dar at├«t de tulbure ├«nc├«t ar fi putut ├«ngrozi un profesionist adev─ârat. Am terminat Facultatea de Jurnalism ┼či am fost angajat─â ini┼úial ├«ntr-o redac┼úie, ├«n 1993. Cu timpul, m-am specializat ├«n jurnalism cultural, dar asta numai fiindc─â am avut norocul s─â lucrez ├«n redac┼úii unde asta ├«nsemna ceva, aducea un fel de prestigiu, probabil din nostalgie pentru lumea pierdut─â, ce fusese impregnat─â (artificial? ├«n scopuri propagandistice? " e o alt─â discu┼úie...) de cultur─â " Azi, Adev─ârul, G├óndul " ┼či pentru c─â voin┼úa mea proprie m-a condus ├«ntr-acolo. Am crezut c─â timpul va ├«nt─âri aceast─â "ramur─â", c─â tot mai mul┼úi tineri vor dori s─â relateze despre evenimente culturale ┼či s─â ├«nve┼úe, ├«n timp, cum se scrie despre un domeniu fascinant, ridic├«ndu-te la ├«n─âl┼úimea lui. Aveam permanent ├«n minte exemplul marilor ziare din lume ce dedicau fascicole ├«ntregi culturii, ├«n toate aspectele ei, ┼či credeam c─â nu e dec├«t o chestiune de timp p├«n─â vom ajunge acolo. M-am ├«n┼čelat complet: ziarele de acum abia dac─â mai includ pagini de cultur─â, ┼či acelea scrise de anonimii redac┼úiei. Tot mai rare s├«nt rubricile semnate de personalit─â┼úi culturale, iar c├«nd s├«nt, atunci ating subiecte conexe, cum ar fi televiziunea sau, mai r─âu, singura zon─â considerat─â fierbinte, aceea a politicii (o fals─â impresie " dup─â mine " care contribuie la declinul presei scrise, cititorii fiind, de fapt, plictisi┼úi de ve┼čnicele ├«nfrunt─âri dintre politicieni). La fel ca la ├«nceputurile presei libere, pagina de cultur─â e prima sacrificat─â, iar jurnalistul care scrie ├«n ea " cu pu┼úine excep┼úii " a ajuns acolo fiindc─â n-a fost ├«n stare s─â acopere alte zone, considerate mai importante, respectiv via┼úa social─â sau politic─â. De cele mai multe ori, el ├«nsu┼či e primul obstacol ├«n calea unei eventuale evolu┼úii: dac─â nu crezi ├«n ceea ce scrii ┼či ├«n utilitatea pledoariilor tale pentru cultur─â, atunci nu po┼úi convinge pe nimeni. Cu at├«t mai pu┼úin un redactor-┼čef ostil ideii de cultur─â. ┼×i totu┼či, nu exist─â vreun plan diabolic menit s─â distrug─â cultura sau s─â o ostracizeze prin excluderea ei din paginile ziarelor, a┼ča cum cred multe voci importante. Cazul trebuie privit ├«n ansamblu, iar ansamblul ne arat─â un peisaj al presei dominat de confuzie, de profund─â derut─â ┼či lips─â de direc┼úie ├«n plan editorial. Dac─â m─ârim lupa ┼či privim presa mondial─â, vedem c─â ┼či acolo exist─â o criz─â, iar afirma┼úia privind moartea sau agonia jurnalismului a┼ča cum ├«l ┼čtim e la fel de valabil─â. Sc─âderea tirajelor ├«n print ┼či concuren┼úa exploziv─â a edi┼úiilor online au devenit un fenomen mondial, dezb─âtut public chiar de publica┼úiile aflate ├«n primejdie, dar ┼či de c─âtre societatea civil─â. Ce ne deosebe┼čte pe noi profund, la fel ca ├«ntotdeauna, de peisajul general este lipsa at├«t a unei con┼čtiin┼úe de breasl─â, c├«t ┼či a unei puternice societ─â┼úi civile. "Partea bun─â este c─â aceast─â criz─â va pune cap─ât, vrem, nu vrem, perioadei romantice a presei rom├óne┼čti." La noi, criza presei scrise se ascunde, ca ┼či cum ar fi o pat─â pe obrazul unei afaceri de succes, mai ales de c├«nd ziarele au devenit parte din trusturi de pres─â care echivaleaz─â cu grupuri de influen┼ú─â. Cum s─â recuno┼čti deschis c─â faci un ziar care nu se mai vinde, c├«nd for┼úa ta e tocmai asta " num─ârul de cititori pe care ├«i po┼úi influen┼úa/la o adic─â manipula? Numai c─â, dac─â nu diagnostichezi o boal─â, ├«nt├«rzii ┼či ├«n a g─âsi tratamentul potrivit pentru ea. Partea bun─â ├«ns─â este c─â aceast─â criz─â va pune cap─ât, vrem, nu vrem, perioadei romantice a presei rom├óne┼čti, despre care vorbeam mai sus. E o coinciden┼ú─â fericit─â. Chiar dac─â nu intr─âm ├«n dezbateri menite s─â g─âseasc─â solu┼úii pentru o rena┼čtere a jurnalismului, poate altfel dec├«t ├«l ┼čtim, dar la fel de prezent ├«n via┼úa unei societ─â┼úi, influent prin obiectivitate demonstrat─â, vom fi m─âcar influen┼úa┼úi de direc┼úiile salvatoare pe care le vor g─âsi al┼úii, din alte ┼ú─âri, adev─âra┼úii profesioni┼čti, pentru care presa nu e numai o afacere, ci ┼či o voca┼úie. S─â imit─âm am ├«nv─â┼úat cel mai repede ├«n to┼úi ace┼čti ani de transform─âri, iar uneori imita┼úia prinde bine. E oricum de preferat perpetu─ârii iner┼úiei. Cu c├«teva s─âpt─âm├«ni ├«n urm─â, revista Time publica un dosar amplu despre criza presei scrise ├«n lume. Relat─âri ale unui peisaj dezolant, cu publica┼úii ├«nchise dup─â decenii de apari┼úie, cu pericolul ce p├«nde┼čte chiar numele mari " ca The New York Times ", cu sfaturi gen "cum s─â-┼úi salvezi ziarul", toate demonstrau o ├«ngrijorare bazat─â pe cifre reale, dar ┼či o c─âutare s─ân─âtoas─â pentru o ie┼čire din criz─â. Jurnalismul nu moare, de fapt, dar e o eviden┼ú─â c─â el trebuie s─â se transforme, sub amenin┼úarea Internetului ┼či a televiziunii. Numai c─â transformarea poate fi v─âzut─â de unii ca un abandon al calit─â┼úii analizelor, al anchetelor ┼či comentariilor ce merg ├«n profunzime ┼či dau personalitate unui ziar, abandon "compensat" cu o imitare mai soft a tabloidelor, singurele care nu dau semne de declin ├«n vremuri de criz─â. Plus o ├«nc─âp─â┼ú├«nat─â preluare inutil─â a ┼čtirilor zilei, pe care toat─â lumea le afl─â mult mai rapid de la TV sau de pe Internet. Este exact ceea ce se ├«nt├«mpl─â acum la noi, cu rezultate vizibil dezastruoase pentru mai toate cotidienele. Solu┼úii inteligente, abile, printre care ┼či cea sugerat─â de Time, anume folosirea Internetului ca mod de incitare a curiozit─â┼úii, ┼či nu de propagare a con┼úinutului identic cu acela din versiunea print " dublare care a provocat falimentul mai multor publica┼úii " ├«nt├«rzie s─â fie luate ├«n calcul, cel pu┼úin la noi. C├«t despre solu┼úii cu o doz─â mai mare de risc " cum ar fi aceea s─â mizezi pe jurnali┼čtii specializa┼úi ├«ntr-un domeniu sau altul, care pot da nu doar informa┼úia brut─â, ci ┼či explica┼úiile profunde ale unui eveniment, ceea ce poate ├«ndemna un cititor s─â g├«ndeasc─â singur ┼či s─â fac─â propriile leg─âturi " nici s─â nu mai vorbim! Din lips─â de viziune, ├«n presa rom├óneasc─â nici un risc nu este asumat, nici o decizie g├«ndit─â pe termen lung, ci se adopt─â numai solu┼úii de moment, care am├«n─â superficial un deznod─âm├«nt ce nu se anun┼ú─â fericit. Dar nu e acesta modelul aplicat de ├«ntreaga societate, de la mic la mare? Refuzul unei transform─âri creative, abia asta ar putea omor├« cu adev─ârat jurnalismul, nu numai pe acela a┼ča cum ├«l ┼čtim, ci ┼či pe acela care i-ar fi putut urma. Cristina Modreanu este senior editor la ziarul G├óndul.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.