Jurnal de multinaţională

Publicat în Dilema Veche nr. 122 din 25 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am lucrat timp de 11 ani la o multina┼úional─â. N-a┼č putea spune c─â func┼úiona precum un ceasornic elve┼úian, dar procedurile ┼či orientarea c─âtre profit erau tipice pentru o companie interna┼úional─â. Probabil c─â multina┼úionalele au avut mult─â vreme ├«n Rom├ónia c├«teva atuuri importante: ┼čtiin┼úa de a face lucrurile, ceea ce se nume┼čte know-how, un capital semnificativ mai mare dec├«t multe companii rom├óne┼čti ┼či un pragmatism care era menit s─â le aduc─â profit. Cu timpul, multe dintre firmele str─âine, prezente ├«n Rom├ónia, au ├«nceput s─â se balcanizeze. ├Äncetul cu ├«ncetul s-au adaptat la mediul rom├ónesc, precum un cameleon care-┼či schimb─â culoarea pielii ├«n func┼úie de anotimp. Primii care au f─âcut compromisuri au fost chiar managerii str─âini, trimi┼či de companie ├«n Rom├ónia. Unii dintre ei au privit job-ul din Rom├ónia ca pe o misiune la marginea imperiului, iar pe autohtoni ca pe ni┼čte b─âie┼úi de mingi care mai au multe de ├«nv─â┼úat. Astfel, unii manageri str─âini au ajuns s─â pl─âteasc─â ├«n fiecare lun─â, din banii firmei, pentru ma┼čina de serviciu ┼či chiria vilei ├«n care locuiau cam c├«t fondul de salarii al angaja┼úilor rom├óni. Un fapt absolut normal pentru patronii din Occident, obi┼čnui┼úi s─â pl─âteasc─â sporuri importante pentru managerii lor ┼či, ├«n schimb, salarii la nivelul pie┼úei pentru angaja┼úii rom├óni. Interesant este faptul c─â unii manageri str─âini au preluat rapid obiceiurile rom├óne┼čti: ┼či-au angajat ┼či promovat amantele, s-au dus la ┼čpri┼úuri cu rom├ónii ┼či au mai ├«nceput s─â amestece rigoarea european─â cu un "las─â-m─â s─â te las" tipic rom├ónesc. Mai mult dec├«t at├«t, managerii str─âini au promovat, nu de pu┼úine ori, ni┼čte b─âie┼úi rom├óni tra┼či la indigo: tineri p├«n─â ├«n 40 de ani, f─âr─â scrupule, vorbitori mai buni de englez─â dec├«t de rom├ón─â, ┼čcoli┼úi cu MBA, oameni care atunci c├«nd este nevoie s─â taie din costuri o fac f─âr─â s─â clipeasc─â. Le-au dat salarii imense pentru Rom├ónia, de c├«teva ori mai mari dec├«t ale subalternilor, le-au dat ┼úinte de atins, au dezlegat lan┼úul ┼či i-au l─âsat s─â alerge ├«n companie. Rezultatele au fost de multe ori spectaculoase. Tinerii manageri rom├óni au pus ┼čaua pe angaja┼úi mai tare dec├«t orice str─âin, au t─âiat ┼či au sp├«nzurat, cu g├«ndul la prima pe care o vor ├«ncasa la sf├«r┼čitul anului, ├«n cazul ├«n care ating ┼úintele ├«nscrise ├«n contract. Companiile multina┼úionale au adus ├«n Rom├ónia ┼či ┼čtiin┼úa resurselor umane. Au inventat team-building-ul (construc┼úia echipei). Chiar dac─â uneori ┼čtiin┼úa aceasta a fost dus─â p├«n─â pe culmile penibilului, adic─â i-au pus pe ni┼čte oameni, care ├«┼či d─âdeau tare la gioale pentru a intra ├«n gra┼úiile ┼čefului, s─â petreac─â un week-end ├«mpreun─â, la mare sau la munte. S─â facem o parantez─â. ├Än urm─â cu c├«┼úiva ani, o companie multina┼úional─â s-a hot─âr├«t s─â fac─â un team-building , ├«n plin sezon, ├«n sta┼úiunea Olimp. Cum l-au organizat? Au pl─âtit pentru o jum─âtate de plaj─â, au marcat-o cu ni┼čte f├«┼čii de plastic ┼či s-au apucat s─â fac─â ni┼čte jocuri stupide. Teritoriul multina┼úionalei cuprindea ┼či toboganele celor mici, ┼či terenul de volei. Rom├ónilor nu le-a mai r─âmas dec├«t s─â se ├«nghesuie ├«n cealalt─â jum─âtate de plaj─â ┼či s─â priveasc─â la penibilul team-building organizat de multina┼úional─â. Evident c─â rom├ónii de pe plaj─â au blestemat compania ┼či pe cine a avut ideea de a o aduce ├«n Rom├ónia. Oamenii din multina┼úionale devin ┼či ├«n Rom├ónia un soi de robo┼úei. Disciplina┼úi, con┼čtiincio┼či, dornici s─â promoveze, obseda┼úi s─â se afle ├«n gra┼úiile ┼čefului ┼či gata oric├«nd s─â-i ia locul, dornici s─â-i care ┼čefului geanta, mitomani cu un scop precis, acela de a se c─â┼ú─âra ├«n func┼úie, totu┼či eficien┼úi, mediocri, uneori ┼či rapizi ├«n mi┼čc─âri. Angajatul rom├ón, ├«ntr-o companie multina┼úional─â, este un amestec de cabotinism cu eficien┼ú─â. Cei mai mul┼úi ├«┼či evit─â vechii prieteni pentru ca ace┼čtia s─â nu aib─â ocazia s─â le cear─â s─â le g─âseasc─â un loc de munc─â ├«n faimoasa companie. ├Ä┼či fac, ├«n schimb, cuno┼čtin┼úe noi (nu prieteni) cu care beau c├«te o bere ├«ntr-un local la mod─â p─âstr├«ndu-┼či ├«ns─â cu aten┼úie morga de angajat la multina┼úional─â: costum, cravat─â, z├«mbet profesional, f─âr─â prea mult─â exuberan┼ú─â. B─âie┼úi plictisitori, care ├«┼či cunosc bine interesul. Este posibil ca portretul de mai sus s─â fie ├«ngro┼čat pe alocuri. S─â ├«ncerc─âm un altul. Multina┼úionalele au o mare calitate: au standardizat munca. ├Än principiu, oriunde ├«n lume ele lucreaz─â dup─â acelea┼či standarde, au acela┼či mecanism, a┼čteapt─â acelea┼či rezultate. ├Än aceste condi┼úii, oamenii nu au de f─âcut altceva dec├«t s─â dea randament. Angaja┼úii s├«nt instrui┼úi s─â lucreze dup─â un manual de operare, iar eficien┼úa este cuv├«ntul-cheie. Multina┼úionalele pl─âtesc un pachet salarial ┼či nu doar un salariu, creeaz─â un mediu specific, o cultur─â organiza┼úional─â. O multina┼úional─â este ├«ndreptat─â spre profit, nu va avea niciodat─â mai mul┼úi angaja┼úi dec├«t este strict necesar, va aplica proceduri identice de produc┼úie, de aprovizionare de la furnizori ┼či de promovare a produsului. O multina┼úional─â nu-┼či poate permite s─â fie doar o ma┼čin─â de f─âcut profit. Dac─â acest lucru nu se ├«nt├«mpl─â, dac─â profitul se las─â a┼čteptat, ┼čefii companiei nu vor avea nici un scrupul ├«n a-i da afar─â pe ┼čefii rom├óni sau chiar a ├«nchide o fabric─â. De altfel, decizia lor este validat─â chiar de logica economiei. ├Äntr-o astfel de ma┼čin─ârie, oamenii intr─â ├«n standarde. ├Ä┼či doresc mai mult, au ┼úinte tot mai ├«nalte, taie din costuri, ├«ncearc─â s─â promoveze. Ei s├«nt cei care duc ├«nainte sistemul. Un sistem care a inventat team-building-ul, care vrea s─â sudeze echipa, care pl─âte┼čte ma┼čina de serviciu ┼či telefonul mobil ┼či prime substan┼úiale. Totul pentru un singur scop: profitul.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.