Jumătatea plină

Dan GULEA
Publicat în Dilema Veche nr. 966 din 13 octombrie – 19 octombrie 2022
image

„Școala” – instituție generală (nu individualitate, în sensul de grup sau direcție, din sintagme de felul Școala de la Frankfurt, Școala de la Tîrgoviște) – nu este independentă, este administrată de societate și prin urmare o reflectă; nu ne place școala, nu ne place, foarte probabil, nici partea de lume în care trăim. Facem o școală „ca afară” – pentru că asta așteptăm. O școală „ca afară”: cine are 10-20.000 pe an trăiește în propriul univers de tip insular, aproape autonom, aproape autarhic, într-un soi de economie naturală a bunurilor simbolice. O tratăm cu indiferență (în paradigmă cu sănătatea, unde avem la două ore distanță AKH, nu?), va fi sau nu va fi. Cu indiferență, adică folosești anul acesta un tip de material, pentru că atîția bani ai, iar la anul poate faci și etajul doi, cu aceleași materiale – sau nu.

Trecînd prin mai multe școli cu ocazia examenelor din fiecare vară, am constatat profundele contraste de felul Orient vsOccident – elemente de modernitate (poate similidistopice, de felul camerelor de supraveghere, dar și referitoare la spațiere, design, ergonomie) și elemente de înapoiere – nu clasele cu table cu cretă și cu markere (o tablă albă și una neagră), ci desenele realizate prost, dar presupunînd un rol educativ, toaletele... turcești.

Nu este întîmplător că, acuzînd în general exilul sau migrarea economică drept cauze ale scăderii populației școlare, în orașele patriei nu s-au construit, recent, școli noi. Poate grădinițe? Poate reabilitări? Poate vreo școală gimnazială? Firește, poate nu am eu informații, dar nu îmi aduc aminte de vreun liceu nou construit, după 1989 – pentru a fi mai explicit – la noi. Universități – sodom!

Oricum, nu la nivelul în care este statul interesat de sediile administrațiilor financiare, ale primăriilor și prefecturilor, ale direcțiilor județene, locale fel și chip, clădiri noi, de sticlă și oțel, care le concurează în oicumena românească pe cele ale băncilor.

Dar școala este despre oameni, despre edificarea, elevarea lor – de aici termenul de elev. Care au nevoie de un mediu predictibil.

Sistemul românesc de învățămînt este schițat încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de la Legea Instrucțiunii Publice a lui Cuza, din 1864; pînă la reforma lui Spiru Haret (1898), sînt importante reprezentările administrative ale ministrului Titu Maiorescu, care face primii pași în ideea de examene naționale, de prognoză și diagnoză a sistemului, de manuale și, în special, de depolitizare a unui sistem conceput sub blînda căutătură a conceptului de „proteguitor”. Actele și documentele din aceste ministeriate maioresciene, pe care le-am publicat recent la Editura Muzeului Literaturii Române (2022), îmi arată că demantelarea unor examene naționale valabile aproximativ 150 de ani (cum este caricarea bacalaureatului la limba și literatura română prin examene de tip grilă, așa cum prevedeau – prevăd? – recentele variante ale proiectului de Lege a învățămîntului), oblăduirea plagiatului academic, dezarticularea examenelor naționale (a se vedea discuțiile despre admiterea la liceu, prin examene la școli și colegii, cumva paralel cu un examen național – în același proiect) arată o veritabilă subminare a sistemului național de învățămînt. Titu Maiorescu a introdus studiul limbii române „în școale”, altcineva pare că se pregătește să o scoată, grilele de examen aduse în discuție fiind un evident prim pas.

În plus, constatînd o discontinuitate curriculară evidentă, prin întreruperea reformei care pornise de la Legea din 2011 cu clasele mici și a mers, an de an, la gimnaziu, unde s-au schimbat documente precum planurile-cadru și programele școlare, era de așteptat ca anul acesta, 2022/2023, elevii care sînt în clasa a IX-a, deci la liceu, să înceapă anul cu noi programe, cu noi manuale – lucru imposibil, din moment ce a fost întreruptă această reformă. Este deja al doilea an în care se pornește la drum fără un plan concret, ministerul propunînd o serie de „repere metodologice” la toate disciplinele, o lectură nouă a vechilor programe școlare sau, mai clar, o jumătate de programă nouă – e vorba de jumătatea plină, firește.

Astfel, programa la liceu a rămas așa cum a fost ea proiectată, în linii mari, în 1999-2000 – pe cînd la gimnaziu a fost creată o nouă programă; este un motiv pentru care am răspuns la invitația de a participa la realizarea unui auxiliar de clasa a IX-a pentru acest an școlar, cu un format de manual de limba și literatura română, concretizat sub titlul Cititul ne face mai buni, sub coordonarea prof. univ. dr. Ion Bogdan Lefter, de la Facultatea de Litere a Universității din București, împreună cu prof. dr. Dumitrița Stoica și prof. dr. Dragoș Silviu Păduraru, de la Liceul  „Gheorghe Lazăr” din București, lucrare apărută la Editura Corint.

În acest context, cred că, în loc de zile ale lecturii proclamate oficial (15 februarie, ziua de naștere a lui Maiorescu, ce coincidență!), în loc de festivismul agramat al lui „citesc cărți”, trebuie convenit pentru desenarea unui mediu predictibil. Pentru început.

Dan Gulea este profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești și critic literar.

Foto: wikimedia commons

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.