Jocul cu bile

Publicat în Dilema Veche nr. 861 din 8 - 14 octombrie 2020
Jocul cu bile jpeg

Înşir nişte nume pe care poate unii dintre dumneavoastră le-aţi auzit: Ding Junhui, Yan Bingtao, Liang Wenbo, Zhou Yuelong, Xiao Guodong, Zhao Xintong, Li Hang, Chen Feilong, Cao Zupeng, Lyu Haotian, Zhang Anda, Tian Pengfei, Yu Delu sau Marco Fu.

Sînt jucători chinezi de snooker tineri şi foarte tineri, poate cu excepţia lui Marco Fu, care are „venerabila” vîrstă de 42 de ani. Şi, evident, în afară de ei mai sînt mulţi, mulţi alţii.

La Campionatul Mondial din anul 2000, doar un singur jucător chinez era înscris în calificări, şi acesta era de fapt din Hong Kong – Marco Fu. Zece ani mai tîrziu, la acelaşi campionat de la Sheffield, erau înscrişi șapte chinezi în calificări şi patru ajungeau în competiţia propriu-zisă. După încă un deceniu, în 2019, în calificări s-au înscris 23 de jucători din China. Patru au ajuns în primul tur, iar un altul – Ding Junhui – a fost calificat din oficiu, graţie clasării foarte bune.

Reluînd începutul mileniului ca reper, e de observat că, în 2000, în China era organizat un singur turneu internaţional de snooker – actualul Open al Chinei. Astăzi, în programul internaţional există cel puţin șapte competiţii importante care se desfăşoară acolo. Cea mai „săracă” dintre ele – Openul Haning – oferă premii în valoare totală de aproape 500.000 de lire sterline. Toate celelalte au recompense de peste 750.000 de lire sterline, mergînd pînă la un milion, la Openul Chinei. Sumele sînt, în general, peste acelea oferite la vechile turnee britanice. Noile competiţii din China au nume grandioase, care pot fi încurcate între ele: Openul Chinei, Openul Mondial, Campionatul Internaţional, Cupa Mondială, Campionatul Chinei, Masters-ul de la Shanghai sau, cum spuneam, Openul de la Haning.

Cel mai important jucător chinez, Ding Junhui, e un personaj foarte popular în ţara sa. Nu demult, el însuşi povestea că în China, de îndată ce iese pe stradă, se trezeşte asaltat de fani, în vreme ce în Anglia nu prea e băgat în seamă. (Trebuie să recunosc că nici eu nu l-am băgat în seamă cînd l-am zărit odată, acum cîţiva ani, întîmplător, la Harrods – să nu vă închipuiţi că nu l-am studiat totuşi, dar nici că obişnuiesc să-mi fac cumpărăturile acolo.) În ciuda popularităţii lui Ding, spectatorii chinezi nu se prea înghesuie la competiţiile de snooker. Vorbim de un joc care e mai degrabă elitist decît popular. A fost inventat în India în urmă cu aproape 150 de ani, de nişte ofiţeri englezi, colonişti, care se plictiseau. Jocul a început să se practice în Marea Britanie, dar de indieni nu s-a prea prins. Întrebarea e ce i-a apucat, atunci, pe chinezi cu jocul ăsta. De ce investesc sume aşa de mari în el? De ce înfiinţează nenumărate „academii” sau şcoli de snooker din care ies jucători pe bandă rulantă? E de presupus că povestea face parte din mai ampla strategie de soft power pe care o are China. E o mare putere care vrea să arate că e prezentă şi în asemenea domenii speciale, că a intrat în „lumea bună”, cum s-ar zice, că a lăsat în urmă greşelile „revoluţiei culturale”.

De observat că, deşi mulţi şi talentaţi, jucătorii chinezi nu prea cîştigă încă, nici chiar turneele de la ei din ţară. Doar Ding Junhui a ajuns o singură dată în finala Campionatului Mondial şi a cîştigat de două ori Campionatul Regatului Unit (a doua competiţie din lume ca importanţă). În 2011, în finală a jucat chiar cu Marco Fu. A părut atunci că invazia chineză s-a declanşat, dar fenomenul nu s-a confirmat ulterior.

Jucătorii chinezi sînt oarecum încă sub tutela britanicilor, care deţin atît frîiele organizării circuitului mondial profesionist, cît şi ştiinţa şi tradiţia antrenamentelor şi a şcolilor de snooker. Poate că, la un moment dat, chinezii îi vor depăşi. Deocamdată, aş spune că, în general, par nişte nou-veniţi naivi şi simpatici. Numai de n-ar fi senzaţia şi teama că elegantul şi aristocraticul joc s-ar putea transforma într-o activitate meticulos chinezească.

Foto: wikimedia commons

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.
962 t 14 VArsene jpeg
Mîntuirea biogeografică jpeg
La dolce vita vs La deutsche vita
O recentă zicală germană evocă, plastic și concis, „relația” dintre Germania și Italia – țările care ilustrează îndeobște șablonul nord-sud la nivel european: „Italienii îi respectă pe nemți, dar nu-i iubesc; nemții îi iubesc pe italieni, dar nu-i respectă”.
Crédit Suisse Zermatt JPG
Calitatea ce-am poftit, dar și tihna ce-am tihnit
Elveția, spre exemplu, este pe primul loc în topul Numbeo, pe locul 5 în cel al US News și pe locul secund, la egalitate cu Irlanda, în indexul UNDP. Alți „suspecți de serviciu” sînt Islanda, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Finlanda sau Norvegia.
Left Former Movie Theater Balkan Right Hotel Bulgaria (158046439) jpeg
Geografia relativă a bunăstării
Diferențele dintre un Nord bogat, în ultimele decenii asociat de cercetătorii științelor sociale capitalismului în expansiune, și un Sud sărac, aflat sub dominația totală (pernicioasă poate?) a celui dintîi, au intrat în limbajul profesional al reprezentanților științelor sociale.
p 10 sus jpg
Greierele sobru și furnica hedonistă, sau despre noul clivaj Nord/Sud
Autenticitatea nu presupune mari sacrificii, iar „societatea singularităților” se regăsește în noul Pămînt al Făgăduinței: diferită, dar nu brutală, accesibilă, dar nu mizeră, simplă, dar nu banală.
p 12 WC jpg
De-a lungul și de-a latul vieții
Percepem viața ca pe o datorie sau ca pe o plăcere? În ce domenii e datorie și în care e plăcere? Ce preț sîntem dispuși să plătim pentru a ne trăi viața în propriii termeni? Și cîți dintre noi au oare luxul alegerii?
p 13 sus jpg
„Incategorisibila” fericire
La urma urmei, așa cum o spunea Helliwell, „fericirea” este în bună măsură un produs de marketing, iar etichetele contează prea puțin. Iar adeseori, căutînd un lucru cu lumînarea, riscăm să uităm ceea ce căutam cu adevărat.
640px Beer optimator glass bottle jpg
Lumea văzută prin fundul sticlei: bere versus vin
Ne-am găsit voia bună în deprinderile culinaro-bahice strămoșești și am stabilit ca etaloane pentru calitatea vieții sarmalele, mititeii și pruna curată. Mai la nord sau mai la sud, gastronomic vorbind, lucrurile stau altfel.
640px Overzicht van de drukte op Mokum 700, Bestanddeelnr 928 0112 jpg
Cum măsurăm bunăstarea și de ce
Avem totuși un alt mod de a înțelege dezvoltarea și feluritele ei moduri de a contribui (sau nu) la o viață bună, împlinită, umană?

Adevarul.ro

 Mobilizare partiala - rusi trimisi la razboi FOTO Profimedia
Rușii sună să se predea, înainte de a ajunge pe front. Trimiși la război fără antrenament și fără mâncare: mărturii din prima linie
Recruți ruși mobilizați ca urmare a decretului dat de Vladimir Putin au apelat o linie telefonică specială pentru a verifica cum să se predea în siguranță înainte de a fi chemați în prima linie, a declarat Andrii Yusov, purtătorul de cuvânt în Ministerul ucrainean al Apărării.
Masini cu rusi care fug de inrolare asteaptă să intre în Georgia FOTO Profimedia
Rușii care fug de războiul lui Putin: Îmi rup brațul, dacă trebuie, dar nu ucid pentru un nebun
De când Vladimir Putin a anunțat prima mobilizare parțială a Rusiei de la cel de-al Doilea Război Mondial, mii de bărbați încearcă să părăsească țara.
BENZINARIE - Carburant - O prsoana pune benzina FOTO Mediafax
Stație de carburanți, sancționată pentru pompa de benzină la care a curs motorină. Aproape 100 de băimăreni au alimentat greșit
O stație de carburanți din Baia Mare a fost sancționată cu suma de 10.000 de lei, pentru că la pompa de benzină a curs motorină. Aproximativ 100 de clienți au avut nevoie de reparații la mașină după ce au alimentat acolo.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.