├Ä╚Ťi dau de ╚Ötire despre mine

Publicat în Dilema Veche nr. 835 din 20 - 26 februarie 2020
├Ä╚Ťi dau de ╚Ötire despre mine jpeg

Ispita cea mai puternic─â la care se supune omul dintotdeauna este, probabil, cea de a p─âtrunde ├«n mintea celuilalt, de a privi lumea cu al╚Ťi ochi, str─âini ╚Öi totu╚Öi temporar ai lui. Literatura nu-i ofer─â aceast─â satisfac╚Ťie, pentru c─â iluzia verosimilului, conven╚Ťia lui se risipe╚Öte ca cea╚Ťa la simpla sclipire a mecanismelor care stau ├«n spatele butaforiei. Se apropie de atrac╚Ťia aceasta a nobilei b├«rfe memoriile, jurnalele ╚Öi coresponden╚Ťa, tot ceea ce a l─âsat ├«n urm─â persoana a c─ârei oper─â nu ne este de ajuns. Sus╚Ťinem c─â literatura memorialistic─â nu ne atrage pentru c─â ne-ar permite s─â arunc─âm un ochi impudic pe sub costumul operei. Nu, pe noi ne pasioneaz─â jurnalele ╚Öi coresponden╚Ťa scriitorilor ├«n calitatea lor de ÔÇ×laboratoare ale opereiÔÇť. Ce dac─â deasupra capetelor noastre st─â sabia deja tocit─â a lui Contre Sainte-Beuve, cu a sa cumplit─â sentin╚Ť─â ÔÇ×LÔÇÖhomme qui fait des vers et qui cause dans un salon nÔÇÖest pas la m├¬me personneÔÇť. 

Ceea ce ne atrage la literatura memorialistic─â, ├«n special la cea b─ânuit─â c├«t mai autentic─â (notele zilnice, jurnalele, coresponden╚Ťa), e tocmai faptul c─â ├«╚Öi coboar─â autorul de pe soclul de miglior fabbro ├«n drumul noroios pe unde ne conducem tr─âsuricile.

Am crescut cu pasiunea de h├«rciog a celui care ├«nghite pe nemestecate literatur─â memorialistic─â. Am ├«n bibliotec─â rafturi ├«ntregi dedicate ei ╚Öi, ├«ncerc├«nd s─â decupez doar volumele de coresponden╚Ť─â, v─âd c─â am construit l├«ng─â birou un Turn Babel deloc firav. Multe nu m─â intereseaz─â ├«n mod deosebit: ├«mi dau seama c─â r─âceala pe care o simt fa╚Ť─â de ele migreaz─â cumva dinspre zona operei, a╚Öa c─â practic un antiproustianism incon╚Ötient. Nu conteaz─â, ridic din umeri ╚Öi le ├«nl─âtur p├«n─â ob╚Ťin un turn mult mai stabil ╚Öi cu r─âd─âcini ad├«nc ├«nfipte ├«ntr-o istorie personal─â a lecturii.

├Än fiecare volum de coresponden╚Ť─â se afl─â o scrisoare anume care luce╚Öte din bezna c─âr╚Ťii ├«nchise. E ├«n fiecare carte o scrisoare care str├«nge ├«n jurul ei at├«t materia nev─âzut─â a vie╚Ťii, a╚Öa cum un os ╚Ťine lipit de el carnea vie, dar care trimite metonimic ╚Öi ├«nspre opera scriitorului. Metonimic ╚Öi ironic. Uite, iau volumul de coresponden╚Ť─â Balzac, greu, cu pagini ├«ng─âlbenite ├«ntre care ╚Ötiu c─â fostul proprietar a presat plante. ├Äl deschid ├«nspre sf├«r╚Öit, unde ╚Ťin minte c─â se afl─â scrisoarea aceea ridicol─â ╚Öi ├«nduio╚Ö─âtoare c─âtre doamna Hanska, ├«n care-i vorbe╚Öte despre tinere╚Ťea ei, despre c├«t de mult ├«i dore╚Öte trupul, despre c├«t de u╚Öor ├«i vine s─â-i fie fidel. Apoi adaug─â (iar asta, doamnelor ╚Öi domnilor, este o adev─ârat─â gaur─â de iepure): ÔÇ×├Än La Cousine Bette exist─â o gr─âmad─â de lucruri dictate de tine, le vei recunoa╚Öte oare? Da, ├«╚Ťi va bate inima ╚Öi-╚Ťi vei spune: asta a fost scris pentru mineÔÇť. De ce mi-a r─âmas scrisoarea asta ├«n minte mai bine de cincisprezece ani? Poate pentru c─â-mi ar─âta pentru prima oar─â un Balzac vulnerabil, ├«ndr─âgostit ╚Öi uman?

Iau urm─âtoarea carte: James Joyce, Coresponden╚Ť─â. ├Äntr-o coinciden╚Ť─â care poate exista doar aici, ├«n lumea asta firav─â a c─âr╚Ťilor, cu o or─â ├«nainte de a ├«ncepe s─â scriu acest eseu, citeam ├«n romanul Veronic─âi D. Niculescu o scen─â ├«n care un tip intr─â ├«ntr-o libr─ârie din Pite╚Ötiul anilor ÔÇÖ80 ╚Öi cere Joyce, Coresponden╚ŤaÔÇŽ Aici ╚Ötiu exact ce ╚Öi unde caut: o scrisoare c─âtre Nora, ├«n care Joyce ├«i descrie senza╚Ťia stranie avut─â privind lampioanele de pe strad─â, ├«ntr-o sear─â cu cea╚Ť─â, senza╚Ťie ce st─â la originea teoriei personale despre epifania artistic─â. N-o g─âsesc ├«n edi╚Ťia prescurtat─â, trunchiat─â de dinainte de ÔÇÖ89 ╚Öi a╚Öa ├«mi amintesc de ce am vrut s─â traduc acea edi╚Ťie de scrisori de dragoste Joyce ÔÇô Nora (Drag─â NoraÔÇŽ), pe care o g─âsesc coco╚Ťat─â pe ultimul raft al bibliotecii, aproape de tavan, ├«nc─â ├«nvelit─â-n ╚Ťipl─â. Nu reu╚Öesc s─â g─âsesc pasajul, de╚Öi recitesc ├«ntregul volum ├«n care schimbul epistolar dintre cei doi ├«i poart─â prin toate chinurile Iadului, din cauza geloziei, apoi a dorin╚Ťei sexuale pe care doar aceste cuvinte scrise, ce devin din ce ├«n ce mai obscene, o pot atenua. ╚śi, foarte des, rug─âmintea lui Joyce ca Nora s─â nu arate nim─ânui aceste scrisori. Propria mea privire, de dou─â ori impudic─âÔÇŽ

Cobor m├«na f─âr─â s─â m─â uit ╚Öi culeg urm─âtoarea carte: Stendhal, Scrisori c─âtre Pauline ╚Öi ├«mi amintesc exact pasajul acela plin de cinism care m-a cutremurat ├«n adolescen╚Ť─â ╚Öi care continu─â s─â mi se par─â murdar, mai obscen dec├«t cea mai obscen─â scrisoare trimis─â de Joyce Norei (unde obscenitatea nu e murdar─â, e ├«nvelit─â-ntr-o pelicul─â uleioas─â care-o face s─â scape atingerii publice): ÔÇ×Cred a╚Öadar c─â fericirea trebuie c─âutat─â ├«ntr-un b─ârbat cumsecade pe care s─â-l domini. Contractezi pentru el acel gen de bun─âvoin╚Ť─â pe care orice om bun la inim─â o simte fa╚Ť─â de cei care ├«i fac un bine. Datorit─â acestui so╚Ť pe care ├«l domini ajungi mama copiilor pe care ├«i adori; ├«n acest fel ├«╚Ťi umpli via╚Ťa nu cu emo╚Ťii de roman care fizic s├«nt imposibile (ÔÇŽ), ci cu o mul╚Ťumire rezonabil─âÔÇť. Ce distan╚Ť─â, aproape incredibil─â, ├«ntre erotismul ÔÇ×pragmaticÔÇť, ├«ntre epifania ├«ntrupat─â de fiin╚Ťa iubitei, la Joyce, ╚Öi idealul mul╚Ťumirii burgheze pe care-l predic─â Stendhal tinerei sale surori!

├Än fond, profilul acelei femei descrise de Stendhal nu este deloc departe de cel al Emmei Bovary ╚Öi nu este deloc o ├«nt├«mplare c─â urm─âtoarea carte care-mi pic─â-n m├«n─â este volumul 4 din seria de Opere Flaubert, ├«n care nici nu trebuie s─â caut, pentru c─â semnul de carte este pus chiar ├«n dreptul scrisorii aceleia c─âtre Louise Colet pe care am citit-o de at├«tea ori ├«nc├«t o ╚Ötiu aproape pe dinafar─â: ÔÇ×Cinez cu c├«inele meu; fumez mult, m─â ├«nc─âlzesc zdrav─ân ╚Öi lucrez stra╚Önic: e superb!ÔÇŽ De ce simt aceast─â bucurie ├«n singur─âtate?ÔÇŽ Civiliza╚Ťia n-a tocit ├«n mine instinctul s─âlbaticului ╚Öi, cu tot s├«ngele str─âmo╚Öilor, cred c─â am ├«n mine ceva de t─âtar ╚Öi de scit, de beduin, de piele ro╚ÖieÔÇť. ├Ämi amintesc strania str├«ngere de inim─â c├«nd am citit pentru prima oar─â scrisorile lui Flaubert c─âtre Louise Colet, dansul lui str─âveziu, de urs care-╚Öi flutur─â lan╚Ťul ca s─â arate c├«t─â servitute implic─â meseria scrisului, cum nu-l las─â s─â se bucure de cealalt─â, a iubirii. Mi s-a p─ârut foarte fals atunci, ├«ncep s─â-l ├«n╚Ťeleg din ce ├«n ce mai mult acum.

Totu╚Öi, ├«n╚Ťelegerea se zdruncin─â dac─â cite╚Öti coresponden╚Ťa de dragoste a lui Italo Svevo, marele nedrept─â╚Ťit al literaturii italiene moderne, din a c─ârui Senilitate Joyce putea recita pe dinafar─â pagini ├«ntregi. Svevo nu a v─âzut ├«n dragoste inamicul literaturii, ba chiar s-a refugiat ├«n ea atunci c├«nd t─âcerea din jurul celor dou─â romane publicate devenise asurzitoare. Scrisorile lui c─âtre Livia s├«nt aproape la fel de insistente, de obsedante (lipsite ├«ns─â de elementul pornografic) ca acelea ale lui Joyce c─âtre Nora, dar au ╚Öi o latur─â iritant─â, o insisten╚Ť─â care probabil era ╚Öi mai deranjant─â pe viu: Svevo pare s─â fie ├«ntr-o c─âutare permanent─â a adev─ârului, chiar ╚Öi atunci c├«nd t─âcerea ar fi probabil preferabil─â.

Alt epistolier compulsiv, Cehov, care, a╚Öa cum scria el ├«nsu╚Öi, a fost orice, numai un tic─âlos nu, ╚Öi al c─ârui prim volum de coresponden╚Ť─â st─â sub Svevo ╚Öi-mi cade acum ├«n m├«n─â ÔÇô un pasaj delicios despre literatura contemporan─â lui, ├«n care-╚Öi permite s─â fie oarecum r─âut─âcios, dac─â nu chiar agresiv la adresa lib─ârcilor numite ÔÇ×intelectualiÔÇť: ÔÇ×Intelectualitatea indolent─â, apatic─â, filosof├«nd lene╚Ö, intelectualitatea rece, intelectualitatea care nu este patriot─â, este posomor├«t─â, ╚Ötears─â, care se ├«mbat─â de la un singur p─âh─ârel ╚Öi frecventeaz─â un bordel de 50 de copeici, care bomb─âne ╚Öi neag─â totul cu mare pl─âcere, c─âci pentru un creier lene╚Ö este mai u╚Öor s─â nege dec├«t s─â afirme, care nu se c─âs─âtore╚Öte ╚Öi refuz─â s─â educe copii etc. Un suflet anost, mu╚Öchi f─âr─â via╚Ť─âÔÇŽÔÇť

Turnul meu nu a cobor├«t nici m─âcar sub jum─âtate: s├«nt aici c─âr╚Ťi pe care nu le-a╚Ö da ├«n schimbul unor rafturi ├«ntregi de romane (Matei C─âlinescu ╚Öi Ion Vianu, Amintiri ├«n dialog, continuate de recent publicatele Scrisori din exil, Coresponden╚Ťa Freud-Jung, Saul Bellow ÔÇô Letters, Henry Miller, Lawrence Durrell, Scrisori, Vladimir Nabokov ÔÇô Scrisori c─âtre Vera, I.L. Caragiale ÔÇô Coresponden╚Ť─â), ├«ns─â-mi dau seama c─â nu pot vorbi despre toate. E ca ╚Öi cum mi s-ar cere s─â-mi povestesc via╚Ťa ├«n nou─â mii de semne. Ce pot face este s─â trec printre por╚Ťile acestui slalom uria╚Ö, ating├«nd u╚Öor cu bra╚Ťul pe cele mai importante. ╚śi-mi dau seama c─â drumul meu este ├á rebours ├«nspre un nucleu ├«ntunecat, ascuns ca o ran─â ru╚Öinoas─â ╚Öi necicatrizat─â. Chiar pe parchet, la baza turnului, stau cele trei volume masive de Coresponden╚Ť─â Franz Kafka. ├Ämi amintesc cu limpezime circumstan╚Ťele ├«n care le-am cump─ârat pe fiecare, bucuria amar─â pe care am g─âsit-o ├«n paginile lor ╚Öi situa╚Ťiile din care m-au salvat. ├Ämi amintesc celebra deschidere a volumului Scrisori, ├«n care Kafka ├«i scrie a╚Öa Selmei K.: ÔÇ×Cuvintele s├«nt alpini╚Öti pro╚Öti ╚Öi mineri pro╚Öti. Nu scot comorile din pe╚Öterile muntelui ╚Öi nici pe cele din ad├«ncurile lui!ÔÇť. Scrisorile lui c─âtre Milena, care se ├«nv├«rt ├«ntr-o spiral─â a oboselii ╚Öi a dezgustului de sine, ╚Öi pe care nu le ├«n╚Ťelegeam la dou─âzeci ╚Öi ceva de ani, dar pe care acum le simt de parc─â le-a╚Ö scrie eu ╚Öi, ├«n fine, la cap─ât, celebra Scrisoare pentru tata, pe care o ├«n╚Ťelegeam at├«t de bine la dou─âzeci ╚Öi ceva de ani ╚Öi care acum m─â revolt─â, m─â face s─â-mi doresc s─â intervin, s─â pun la cale o confruntare ├«ntre cele dou─â spectre.

Rafturile mele de coresponden╚Ť─â s├«nt jaloane personale pe un traseu care ├«╚Öi schimb─â direc╚Ťia de la an la an, ad─âug├«nd obstacole, c─âr─âri alternative ╚Öi opriri. Nu exist─â aici trecut, prezent sau viitor, toate coexist─â ├«ntr-un drum mai cur├«nd emo╚Ťional dec├«t intelectual.

Bogdan-Alexandru St─ânescu este scriitor, editor ┼či traduc─âtor. Cea mai recent─â carte este biografia roman┼úat─â Caragiale, scrisoarea pierdut─â, Polirom, 2019.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.