Istoria mea subiecTIFFă

Stefan LAUDYN
Publicat în Dilema Veche nr. 797 din 30 mai – 5 iunie 2019
Istoria mea subiecTIFFă jpeg

Era cam prin vară-primăvară 2001. Leon, un prieten, mi-a spus că Tudor, un alt prieten al lui din România, vrea să înființeze un festival. Am timp să vorbesc cu el? Da, am zis, și am început un schimb de e-mail-uri. Țin minte că la un moment dat i-am trimit zece pagini de instrucțiuni detaliate, pe care încă le mai am pe undeva. Chiar le am folosit de cîteva ori de atunci încoace. Pentru mine, au fost un exercițiu minunat să le scriu, să pun cap la cap toate elementele unui festival. Cine mai dorește să înființeze un festival nou?

Tudor a venit la Varșovia în cursul verii – profesionist, foarte bine pregătit. Leon mi-a spus că Tudor lucra în publicitate, ceea ce explică prezentările lui foarte bune. Avea două dosare groase cu potențiale spații. Impresionant. Am stat să le analizăm, și Clujul a ieșit de departe învingător, pentru că e oraș universitar, pentru că are aeroport internațional, pentru că Tudor își făcuse studiile acolo și cunoștea orașul. În plus, ideea avea ceva sexy: Transilvania, Dracula etc. Și numele mi-a venit repede și a fost acceptat imediat. Festivalul de Film Cluj-Napoca n-ar fi sunat la fel de bine, nu?

De fapt, inițial mi-era teamă că abrevierea TIFF s-ar putea să creeze confuzii cu Toronto, Tokyo și altele. Dar n-a fost cazul.

În octombrie, Tudor a venit din nou, pentru Festivalul de Film de la Varșovia. Am făcut vreo două sesiuni la Varna, un restaurant bulgăresc care la vremea aceea era pe strada Mazowiecka 12. Am făcut brainstorming cu un mic grup de prieteni care îi includea pe Stefan Uhrik, fondatorul Forumului Independenților de la Karlovy Vary, și pe Stefan Kitanov, directorul Festivalului Internațional de Film de la Sofia și fondatorul trupei The Festival Band – asta era înainte ca eu și Uhrik să intrăm în trupă. De fapt, cred că sesiunile de la Varna au fost primele în care noi, cei trei Stefani, am petrecut ore bune împreună. Așa s-a călit oțelul, cu mîncare și vinuri bulgărești.

După încă cîteva sute bune de e-mail-uri, la nouă luni după prima vizită a lui Tudor în Polonia, la începului lui iunie 2002, s-a petrecut și primul TIFF. Eu am venit de la Soci, din Rusia. Am luat patru zboruri ca să ajung acolo: Soci-Moscova, Moscova-Varșovia, Varșovia-București și București-Cluj.

Am ajuns mort de oboseală pe la mijlocul ceremoniei de închidere. Mă așteptau pe scenă. Mișcat, am reușit să zic un singur lucru: „E un sentiment grozav să vezi un vis împlinit.“

Și chiar e. Am asistat la cîteva încercări de a înființa festivaluri de film. Majoritatea fără cine știe ce succes. E o muncă complicată, iar să organizezi un festival de film cere aptitudini și calități speciale. TIFF-ul însă a fost un succes instantaneu, de la prima ediție. Trebuie că există un ingredient special: entuziasm, să-i zicem, sau magie.

La Cluj i-am întîlnit și pe Oana și pe Rik, care mai tîrziu avea să coordoneze CentEast Market pentru noi la Varșovia, și pe cei doi Mihai, și pe mulți alți oameni minunați. Am revenit de multe ori să văd cît de mult a crescut festivalul. Și mărturisesc că, aproape două decenii mai tîrziu, acum învăț eu mai mult de la Tudor și de la echipa lui de la TIFF. 

Stefan Laudyn este directorul Festivalului de Film de la Varșovia.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.
962 t 14 VArsene jpeg
Mîntuirea biogeografică jpeg
La dolce vita vs La deutsche vita
O recentă zicală germană evocă, plastic și concis, „relația” dintre Germania și Italia – țările care ilustrează îndeobște șablonul nord-sud la nivel european: „Italienii îi respectă pe nemți, dar nu-i iubesc; nemții îi iubesc pe italieni, dar nu-i respectă”.
Crédit Suisse Zermatt JPG
Calitatea ce-am poftit, dar și tihna ce-am tihnit
Elveția, spre exemplu, este pe primul loc în topul Numbeo, pe locul 5 în cel al US News și pe locul secund, la egalitate cu Irlanda, în indexul UNDP. Alți „suspecți de serviciu” sînt Islanda, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Finlanda sau Norvegia.
Left Former Movie Theater Balkan Right Hotel Bulgaria (158046439) jpeg
Geografia relativă a bunăstării
Diferențele dintre un Nord bogat, în ultimele decenii asociat de cercetătorii științelor sociale capitalismului în expansiune, și un Sud sărac, aflat sub dominația totală (pernicioasă poate?) a celui dintîi, au intrat în limbajul profesional al reprezentanților științelor sociale.
p 10 sus jpg
Greierele sobru și furnica hedonistă, sau despre noul clivaj Nord/Sud
Autenticitatea nu presupune mari sacrificii, iar „societatea singularităților” se regăsește în noul Pămînt al Făgăduinței: diferită, dar nu brutală, accesibilă, dar nu mizeră, simplă, dar nu banală.
p 12 WC jpg
De-a lungul și de-a latul vieții
Percepem viața ca pe o datorie sau ca pe o plăcere? În ce domenii e datorie și în care e plăcere? Ce preț sîntem dispuși să plătim pentru a ne trăi viața în propriii termeni? Și cîți dintre noi au oare luxul alegerii?
p 13 sus jpg
„Incategorisibila” fericire
La urma urmei, așa cum o spunea Helliwell, „fericirea” este în bună măsură un produs de marketing, iar etichetele contează prea puțin. Iar adeseori, căutînd un lucru cu lumînarea, riscăm să uităm ceea ce căutam cu adevărat.
640px Beer optimator glass bottle jpg
Lumea văzută prin fundul sticlei: bere versus vin
Ne-am găsit voia bună în deprinderile culinaro-bahice strămoșești și am stabilit ca etaloane pentru calitatea vieții sarmalele, mititeii și pruna curată. Mai la nord sau mai la sud, gastronomic vorbind, lucrurile stau altfel.
640px Overzicht van de drukte op Mokum 700, Bestanddeelnr 928 0112 jpg
Cum măsurăm bunăstarea și de ce
Avem totuși un alt mod de a înțelege dezvoltarea și feluritele ei moduri de a contribui (sau nu) la o viață bună, împlinită, umană?

Adevarul.ro

Masina in apă gasita in localitatea Unirea foto bistriteanul ro jpeg
Doi bărbați dați dispăruți, găsiți morți. Mașina de teren în care se aflau a căzut într-un râu
Doi bărbați care nu mai fuseseră văzuţi de două zile au fost găsiţi, duminică, 25 septembrie, decedaţi, într-o mașină de teren căzut în râul Bistriţa Ardeleană, lângă municipiul Bistriţa.
hacker foto pixabay
Capcana ingenioasă de 1,3 milioane de euro. Trei români au păcălit sute de cehi
Sub pretextul că vor să cumpere o mașină electrică din Germania, trei români au ticluit o schemă, folosindu-se de 28 de identități false și de ajutor extern. Cazul se judecă acum la Tribunalul Vâlcea.
Hunedoara Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (14) jpg
Orașe din România care au născut din propria cenușă. Au fost investiți milioane de euro VIDEO
În două zone ale țării, aflate în regiuni istorice diferite, oamenii gospodari și banii folosiți cu cap au transformat orașele în locuri în care progresul este vizibil. Botoșani și Hunedoara au găsit calea dezvoltării.

HIstoria.ro

image
Moștenirea legendară a lui Grigore „Nababul” Cantacuzino
Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), su- pranumit „Nababul“, a fost unul dintre cei mai mari proprietari de pământuri din România, dar și o personalitate politică marcantă (de două ori primar al Bucureștiului, și tot de două ori prim-ministru).
image
Sfârșitul tragic al copiilor lui Alexandru Ioan Cuza
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu a avut copii cu soţia sa, Elena Cuza. A avut în schimb doi fii cu amanta Maria Obrenovici, pe Alexandru şi Dimitrie. Copiii au fost înfiaţi de soţia oficială a domnitorului, dar amândoi au avut parte de un destin tragic. Unul a murit bolnav, iar celălalt s-a sinucis
image
Air France, o companie înființată cu o semnificativă contribuție românească
Câți dintre noi știm că la originea și la baza Air France (înființată la 30 august 1933) stă și o semnificativă contribuție românească?