⬆
tiff 18
Totul e posibil
Mă leagă o prietenie veche de Festival, de cînd am ajuns prima dată la Cluj, în 2003. Rămîne evenimentul despre care am scris de-a lungul timpului cele mai multe texte. Am avut revelația că o să îmbătrînim numărîndu-ne edițiile de TIFF și filmele/momentele memorabile ale fiecărui an
„La Pianista a venit toată lumea bună din oraș“
Tudor Giurgiu, Mihai Chirilov, Oana Giurgiu și Anca Grădinariu sînt în echipa TIFF-ului de la prima ediție. Am stat într-o după-amiază de vorbă despre cum a fost, ce s-a schimbat, ce și amintesc din acești 17 ani de festival. La primul TIFF, în 2002, marele premiu l-a luat Cristian Mungiu, cu Occident, iar închiderea au făcut-o cu Mulholland Drive. Teo Mureșan a făcut trofeul, Lucian Georgescu i-a ajutat cu vizualul și așa au ajuns la logo-ul cu turn, pentru primul cine-concert au căutat cu disp
Experiențe
De la bun început, organizatorii TIFF-ului au înțeles nevoia de a complementa promovarea filmului românesc cu integrarea festivalului în peisajul mai larg al cinema-ului contemporan.
Istoria mea subiecTIFFă
Mișcat, am reușit să zic un singur lucru: „E un sentiment grozav să vezi un vis împlinit.“
„Ce vrei să faci tu cu filmul în România?“
TIFF-ul m-a făcut să visez, să îmi formez propriul realism, în ciuda circumstanţelor. Cînd mă gîndesc la festival, mă gîndesc la pasiune. Probabil a fost şi el cîndva doar un vis. Realitatea prezentului e dovada evoluţiei. TIFF-ul e motivaţia mea.
18 filme de neratat la TIFF18
Durere și glorie – Pedro Almodóvar dă melodrama mai încet și se expune în toată vulnerabilitatea cu acest film semibiografic deghizat în metaficțiune și populat cu toate mărcile înregistrate ale autorului. La Cannes, criticii l-au îmbrățișat necon
TIFF Unlimited – noua platformă românească de VoD
Marea noutate pe care o propune ediția de majorat a Festivalului Internațional de Film Transilvania este TIFF Unlimited, un proiect de anvergură, menit să completeze lista inițiativelor îndrăznețe, propuse an de an de organizatori, pentru prom
„Sper ca Parking să fie o poveste de dragoste nemuritoare“ – interviu cu Marin MĂLAICU-HONDRARI
A fost aproape schizofrenic. M-am întors ca scenarist în locurile în care am fost paznic de noapte, culegător de măsline, grădinar, șofer pentru o doamnă avocat. Locurile se schimbaseră foarte puțin, dar mie mi a fost greu să-l găsesc pe cel car
„Nu e niciodată prea departe ceea ce cauți“ – interviu cu actorul Mihai SMARANDACHE
A însemnat o despărțire, a însemnat o întîlnire.
„La TIFF mă teleportez în România în care vreau să trăiesc“
Cînd am ajuns prima dată la TIFF aveam 22 de ani, eram studentă în anul al III lea și am venit cu trei colegi cu care am împărțit pe furiș o cameră single la Hotel Transilvania. Am văzut în anul ăla Moartea domnului Lăzărescu la Cinema „Republica“, din rîndul
O scurtă istorie a succeselor mele festivaliere
Plăcerea de a citi Aperitiff la micul dejun, mai ales la hotelul Agape, pe fundal de muzică sacră în versiune disco. Excursiile de la Mărișel, unde am cîntat cu oaspeții festivalului melodiile lui Fabrizio De Andrè. Petrecerile, la care am descoperit că dacă bei mai mult, dar iei apoi un Nurofen, a doua zi nu te doare capul. Discuțiile cu prietenele despre orice, uneori absurde, stil primele minute din Reservoir Dogs, conversația cu Todd Solondz la Diesel, unde am vorbit despre filmele lui și de
„E greu de tot“
Copiii cu care lucrasem la film erau însă în delir: veniți cu tot cu familii cu autobuzul încă de dimineață, mîncaseră deja kilograme întregi de înghețată prin oraș. Mai mult, toți erau pentru prima dată în viață la cinematograf, să se vadă pe ecran ma
„E săptămîna principală a anului“ – interviu cu Eugen PĂNESCU
Festivalul a avut nevoie de o „casă“, așa că în urmă cu zece ani a fost închiriat imobilul de pe strada Universității: Casa -TIFF. Am acceptat bucuroși să facem proiectul. Ideile de funcționare au venit din partea TIFF, dar au fost gîndite împreună c