Istoria celor mici

Zoltán ROSTÁS
Publicat în Dilema Veche nr. 482 din 9-15 mai 2013
Istoria celor mici jpeg

R├«ndurile ce urmeaz─â nu constituie sinteza unor observa┼úii sociologice sistematice asupra cuno┼čtin┼úelor tinerilor despre comunism, s├«nt mai degrab─â o schi┼ú─â. Altminteri, s├«nt c├«t se poate de sceptic ├«n privin┼úa ob┼úinerii unor date credibile ├«n acest sens. M─âcar datorit─â experien┼úei mele ├«n observarea ÔÇ×societ─â┼úii socialiste multilateral dezvoltateÔÇť, dar mai ales datorit─â deschiderii ├«n rela┼úia meu cu studen┼úii, din ultimii 20 de ani. Orice observator lucid poate constata c─â ┼či genera┼úiile mai v├«rstnice s├«nt nehot─âr├«te ├«n aprecierea regimului comunist, ca atare nu putem avea a┼čtept─âri prea mari de la tineri. Am mai spus-o ┼či o repet: imaginile distorsionate (├«ntr-un sens sau altul) ale tinerilor despre trecutul de dinainte de 1989 se datoreaz─â, ├«nainte de toate, p─ârin┼úilor care, bulversa┼úi de amploarea schimb─ârilor, prefer─â s─â tac─â sau, mai r─âu, s─â construiasc─â un trecut diferit. Nimic neobi┼čnuit ├«n acest fenomen. S-a ├«nt├«mplat la fel ┼či ├«n jurul schimb─ârilor din 1948. (De aici ┼či vorba b─âtr├«nilor comuni┼čti marginaliza┼úi de Ceau┼čescu ÔÇô devenit─â loc comun: ce pu┼úini am fost ┼či ce mul┼úi am r─âmas!)

Mediul familial neprielnic explic─ârii clare ┼či echilibrate a trecutului a fost ├«nt─ârit ┼či de ┼čcoal─â, ┼či de mass-media postdecembriste. Prima ÔÇô prin pierderea de prestigiu, cea de-a doua ÔÇô prin maniheism ┼či superficialitate.

M─ârturisesc c─â la ├«nceput am fost ┼či eu contrariat de aceast─â incoeren┼ú─â a p─ârerilor ┼či a imaginilor despre trecutul recent, dar am fost totodat─â con┼čtient c─â cea mai bun─â metod─â de a-i ÔÇ×treziÔÇť pe studen┼úi nu const─â ├«n ni┼čte explica┼úii savante, cursuri ra┼úionale, ci ├«n a-i pune pe ace┼čtia ├«n situa┼úia de a investiga ei ├«n┼či┼či acest trecut.

Chiar dac─â nu am insistat asupra acestui fapt p├«n─â acum, volumele editate ├«n colaborare cu regretatul Sorin Stoica, cu Theodora-Eliza V─âc─ârescu, Antonio Momoc ┼či Florentina ┼óone, con┼úin├«nd interviuri de istorie oral─â, realizate de studen┼úi, au avut ┼či un scop paideic. Am vrut ca studen┼úii s─â p─âtrund─â nemijlocit ├«n ÔÇ×istoria celor miciÔÇť, s─â aud─â, s─â vad─â ┼či alte imagini ale trecutului dec├«t cele oferite de mass-media ┼či de ┼čcoal─â. Sigura indica┼úie metodologic─â ÔÇô s─â formuleze ├«ntreb─âri pe baza celor spuse de interlocutorul v├«rstnic ÔÇô urm─ârea diminuarea influen┼úei mediatice ┼či ob┼úinerea unui document de istorie social─â. Ca studentul s─â-┼či dea seama c─â exist─â mai multe trecuturi ┼či c─â imaginile promovate de mass-media s├«nt susceptibile de nuan┼ú─âri.

Dup─â cum era de a┼čteptat, sfatul profesorului nu a fost ascultat pe deplin (sau chiar deloc!), studentul ├«ntrerup├«nd cursul normal al unei convorbiri despre via┼úa interlocutorului cu ├«ntreb─âri prefabricate (de al┼úii) despre trecut. Aceast─â atitudine spontan─â a avut totu┼či avantajul de a identifica ┼či de a inventaria ÔÇô sumar, pentru prezentul scurt articol ÔÇô manifest─âri spontane ale viziunilor acceptate despre trecutul comunist. Cu alte cuvinte, am ├«nceput s─â fiu atent nu doar la r─âspunsuri, ci ┼či la ├«ntreb─âri. Clasific├«nd tipurile de ├«ntreb─âri, am identificat patru categorii de atitudini sau patru grupuri.

Primul grup este format din cei ferm convin┼či c─â regimul de dinainte de ÔÇÖ89 este, de la un cap─ât la altul, univoc negativ. La o remarc─â a interlocutorului cu privire la mersul la biseric─â, studenta, contrariat─â, replic─â: ÔÇ×Totu┼či, pe vremea comunismului mersul la biseric─â era interzisÔÇŽ Dac─â voiai s─â te duci la biseric─â, trebuia s-o faci pe ascuns ┼či s─â te rogi s─â nu te p├«rasc─â nimeni.ÔÇť Un alt student ┼čtie precis: ÔÇ×├Än momentul ├«n care ├«l urm─âreai pe un vecin, de exemplu, ┼či aduceai informa┼úii Securit─â┼úii, erai destul de bine pl─âtit.ÔÇť

Cea de-a doua categorie de atitudine fa┼ú─â de regimul comunist este favorabil─â acestuia ┼či se manifest─â mai ales defensiv. Reac┼úion├«nd la povestirea critic─â a interlocutorului, un student a spus: ÔÇ×Dar totu┼či, ├«n perioada comunist─â au fost construite Canalul Dun─âre - Marea Neagr─â, metroul bucure┼čtean, Casa Poporului ┼či Centrul civicÔÇŽÔÇť C├«nd un alt subiect deap─ân─â amintiri despre nedrept─â┼úile din gospod─âria colectiv─â, studentul contraatac─â cu ├«ntrebarea: ÔÇ×Care a fost partea bun─â din CAP-urile de dinainte de 1989?ÔÇť

Cei apar┼úin├«nd categoriei a treia ├«┼či pun capul la contribu┼úie ┼či ├«┼či dau seama c─â lucrurile nu pot fi judecate simplist, ├«n alb ┼či negru, ┼či pune ├«ntreb─âri de tipul: ÔÇ×Cum se f─âcea c─â spunea┼úi bancuri cu Ceau┼čescu fiind membr─â de partid?ÔÇť O alt─â student─â ├«ncearc─â s─â ├«n┼úeleag─â un paradox aparent al anilor ÔÇÖ80: ÔÇ×Aveau serviciu, aveau bani, dar nu aveau m├«ncare, cum a┼ča?ÔÇť

Cea de-a patra categorie exceleaz─â prin ├«ntreb─âri de o naivitate tulbur─âtoare. De pild─â, un interlocutor ajunge cu povestea vie┼úii ├«n anii ÔÇÖ90 ┼či pomene┼čte de ├«nfiin┼úarea unui magazin propriu. Studentul ├«ntreab─â nestingherit: ÔÇ×Nu putea┼úi s─â v─â privatiza┼úi ├«nainte de 1989?ÔÇť Un altul vrea s─â ┼čtie, ├«ntr-un lung ┼čir de ├«ntreb─âri de tip chestionar, dac─â ÔÇ×exista libertatea cuv├«ntului ├«n Radio, TV ┼či presa scris─â?ÔÇť, pentru ca, ├«n final, s─â dea lovitura cu ├«ntrebarea: ÔÇ×A┼úi fost fericit─â ├«n perioada comunist─â?ÔÇť Ceea ce este ├«ns─â ├«mbucur─âtor e c─â oamenii simpli nu se pierd cu firea ┼či nu cad ├«n capcana acestor ├«ntreb─âri nefericit formulate, ci r─âspund, ├«n majoritatea cazurilor, nuan┼úat ┼či firesc. Adic─â, interlocutorii tinerilor nu au teoretizat, poate nici nu au con┼čtientizat caracterul regimului, dar au ┼čtiut s─â fac─â distinc┼úia dintre palierele sociale, ├«ntre regimul comunist ca sistem politic ┼či societatea local─â ca sistem autoreglator. ├Än ciuda intoxic─ârii spa┼úiului public, nu v─âd de ce nu ar deprinde ┼či tinerii o receptare nuan┼úat─â a trecutului.

Zolt├ín Rost├ís este profesor de sociologie la Universitatea Bucure┼čti, coordoneaz─â proiecte de istorie oral─â ┼či de istoria alternativ─â a sociologiei.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.