⬆
comunismul pe înţelesul celor tineri
Comunismul, din auzite
Dau un click, intru pe site şi mă pomenesc în plin comunism – anii ’80. Este reconstituirea unei sufragerii tipice dintr-un apartament de bloc socialist, în care îmi este cunoscut fiecare element de decor – de la ceasul cu cuc, la cutia de cacao SeaGull, „lăsată la vedere“ pe măsuţa cu mileu, sau la peştele-bibelou din sticlă, de pe etajeră.
Poveşti de clasă
Predarea istoriei comunisului devine un subiect complicat şi cînd ai un elev al cărui părinte a făcut parte din Securitate (şi el, şi tu, profesorul, ştiţi asta) şi, în aceeaşi clasă, la aceeaşi oră, la acelaşi curs, o colegă a avut bunicii deportaţi în Bărăgan, iar părinţii ei s-au născut acolo.
Neînţeles, dar plin de înţelesuri...
● Aş putea spune că, atunci, distracţia le era interzisă adulţilor. Cred că atunci a prins viaţă expresia „Comunistule!“ (Andreea Lazăr)
● Trebuia răbdare: să stai la cozi, să primeşti o casă de la stat, să pleci în străinătate. De aici am dedus că răbdarea era un sport naţional. (Andrei Mihalcea)
Lolek, Bolek şi cîteva gînduri de 1 Mai
Sînt profesor de istorie, lucrez cu adolescenţi care nu au trăit nici o secundă din viaţa lor în comunism. Am şansa să fie inteligenţi şi curioşi, ne simţim bine împreună. Îmi propun întotdeauna să le transmit ideea că a înţelege istoria presupune să încerci să mergi, cît poţi mai mult, în mocasinii celor ce se plimbă prin ea.
Mergem înainte, privind în urmă
"Sindromul Stockholm. Asta-mi vine în cap cînd mă gîndesc la comunism. Se manifestă prin ataşamentul persoanelor răpite faţă de răpitor. La fel e şi comunismul astăzi: o ideologie în care oamenii au ajuns să îşi manifeste ataşamentul faţă de un regim în care, deşi libertatea era străină, „se trăia mai bine“, în care omul uită ce înseamnă să trăieşti."
Epoca de Aur, altfel decît o ştim
În 2008, se lansa volumul lui Ştefan Constantinescu Epoca de Aur, pentru copii, cu un concept interactiv. Cartea este o istorie neconvenţională ce începe în 1968, anul naşterii artistului, şi se încheie cu Revoluţia din 1989 şi o alternativă pentru cei tineri la „comunismul de manual“.
Ce le spunem...?
La clasa a XI-a, vorbim despre regimul comunist din România. Manualul, indiferent de editură, arată descurajant. Informaţia este rece, firavă şi neconvingătoare. Prezentarea e generală, fără aprofundarea evenimentelor, fără studii de caz, mai degrabă înşiruiri seci de fapte. Formalism.
Istoria celor mici
Rîndurile ce urmează nu constituie sinteza unor observaţii sociologice sistematice asupra cunoştinţelor tinerilor despre comunism, sînt mai degrabă o schiţă. Altminteri, sînt cît se poate de sceptic în privinţa obţinerii unor date credibile în acest sens.
"Oamenii nu aveau nici un stres"
„Ceauşescu era un om bun şi oamenii răi l-au omorît de Crăciun.“ Lucram la volumul Activiştii mărunţi. Istorii de viaţă, cînd am auzit această frază uluitoare la TVR, din gura unui copil de 11-12 ani. Era în iarna anului 2005 şi Televiziunea Română difuza documentarul 1989. Sînge şi catifea, realizat de Cornel Mihalache.
O scurtă istorie a comunismului din România
I-am propus lui Alexandru Ofrim o încercare de a povesti comunismul – într-un mod detaşat şi obiectiv, din perspectiva sa de istoric – celor care nu l-au trăit, adolescenţilor şi tinerilor din România actuală. Ceea ce a rezultat este mai mult decît un text „de manual“, este „o scurtă istorie“, într-adevăr, însă una vie şi nuanţată. (A. P.)