Ce le spunem...?

Gabriel NICOLAE
Publicat în Dilema Veche nr. 482 din 9-15 mai 2013
Ce le spunem   ? jpeg

La clasa a XI-a, vorbim despre regimul comunist din Rom├ónia. Manualul, indiferent de editur─â, arat─â descurajant. Informa┼úia este rece, firav─â ┼či neconving─âtoare. Prezentarea e general─â, f─âr─â aprofundarea evenimentelor, f─âr─â studii de caz, mai degrab─â ├«n┼čiruiri seci de fapte. Formalism.

├Änainte de or─â, constat c─â elevii ┼čtiu despre comunism ce au auzit acas─â, pu┼úin ┼či deformat. Comunismul ar fi, ├«n esen┼ú─â, vremea c├«nd p─ârin┼úii ┼či bunicii lor o duceau bine. De la prima ├«ntrebare, elevii ├«mi spun c─â pe vremea lui Ceau┼čescu ÔÇ×├«┼úi d─âdea cas─âÔÇť ┼či ÔÇ×avea toat─â lumea loc de munc─âÔÇť. Adic─â ni┼čte stereotipii sociale, ├«ncurajate de scepticismul generalizat pe care-l tr─âim. S├«nt lucruri pe care copiii le aud pentru c─â cei din jurul lor le propag─â din nostalgie, plec├«nd de la o istorie personal─â ÔÇô experien┼ú─â de via┼ú─â divers─â ┼či o memorie traumatizat─â. Etimologic, nostalgie ├«nseamn─â ÔÇ×durerea ├«ntoarceriiÔÇť. De fapt, pentru mul┼úi dintre p─ârin┼úi ÔÇô ast─âzi oameni de 40-50 de ani ÔÇô, comunismul se suprapune cu n─âzuin┼úele pe care le aveau ├«n ultimele dou─â decenii ale regimului, c├«nd erau tineri ┼či aveau o perspectiv─â oarecum stabil─â asupra felului ├«n care va decurge via┼úa lor. O realitate care s-a schimbat dup─â ÔÇÖ90, c├«nd s-a pierdut ideea de stabilitate social─â ┼či economic─â.

Ca profesor de istorie, ├«ncerc s─â-i spun elevului c─â experien┼úa totalitar─â ├«nseamn─â altceva. ├Änc─âlcarea sistematic─â a drepturilor ┼či a libert─â┼úilor fundamentale ÔÇô g├«ndire, exprimare, informare. ├Än primul r├«nd, elevul trebuie s─â ├«n┼úeleag─â c─â perioada comunist─â nu se rezum─â la Ceau┼čescu. Experien┼úa totalitar─â a ├«nceput cu pierderea valorilor interbelice, cu lichidarea elitei sociale, cu distrugerea valorilor satului tradi┼úional, colectivizarea ┼či na┼úionalizarea.

Predarea expozitiv─â nu conduce la ├«n┼úelegerea fenomenelor. Este mereu nevoie de experien┼ú─â nemijlocit─â. De aceea, le propun copiilor s─â str├«ngem m─ârturii despre colectivizare, mai ales c─â exist─â ├«nc─â supravie┼úuitori ai acestei istorii recente. Ace┼čti elevi ai mei, majoritatea locuind la ┼úar─â, accept─â s─â realizeze o serie de interviuri. Nu e pu┼úin lucru, trebuie s─â-┼či dep─â┼čeasc─â timiditatea ┼či s─â g─âseasc─â o cale de a scoate informa┼úia de la cei pe care ├«i intervieveaz─â. C├«nd elevii prezint─â rezultatele interviurilor, constat─âm c─â s-a str├«ns destul material. Iar concluziile nu vin de la mine, ci de la ei. Procesul de colectivizare s-a realizat for┼úat, cu sprijinul direct al trupelor de securitate, cu arest─âri ┼či condamn─âri la ani grei de ├«nchisoare. Florina Dragomir, elev─â ├«n clasa a XI-a, prezint─â experien┼úa unui cons─âtean al ei, din satul Vintileanca, jude┼úul Buz─âu. N-a avut reportofon, nici telefon cu care s─â poat─â ├«nregistra, dar a scris c├«t mai aproape de m─ârturia omului, ca s─â nu distorsioneze informa┼úia. Ne spune c─â a trebuit s─â fac─â interviul de dou─â ori, pentru c─â, dup─â prima ├«nt├«lnire, unele dintre r─âspunsuri n-au fost relevante. Prin vocea Florinei ne vorbe┼čte un ┼ú─âran, Chiorpec─â Mitic─â, despre cum a trebuit s─â renun┼úe la p─âm├«nt, apoi s─â-l munceasc─â f─âr─â s─â poat─â beneficia de munca lui:

ÔÇ×Colectivizarea a ├«nceput ├«n 1949, mai ├«nt├«i prin formarea ├«ntov─âr─â┼čirilor agricole. Mai t├«rziu, au ap─ârut ┼či gospod─âriile colective, lu├«ndu-ne bunurile, caii, c─âru┼úele ┼či p─âm├«ntul. Ne-au obligat s─â ne al─âtur─âm colectivelor agricole, iar cei care nu voiau erau b─âtu┼úi groaznic. Am fost nevoit s─â fug c├«teva zile la Mizil, pentru a sc─âpa de ei ┼či de b─ât─âile la care eram supus. Am fost nevoit s─â m─â ├«ntorc ┼či s─â m─â al─âtur colectivului.ÔÇť (m─ârturia ┼ú─âranului Chiorpec─â Mitic─â, sat Vintileanca, comuna S─âh─âteni, jude┼úul Buz─âu)

La cap─âtul acestei experien┼úe de documentare, elevii au o reprezentare mai bun─â a fenomenului. A┼ča ├«┼či pot explica, de exemplu, faptul c─â procesul colectiviz─ârii a durat mult, din 1949 p├«n─â ├«n 1962, ca form─â de rezisten┼ú─â ├«n fa┼úa regimului. Se schimba o lume, ┼ú─âranul renun┼úa la p─âm├«ntul pe care-l munciser─â to┼úi ai lui. C─âut├«nd m─ârturii, copiii ├«n┼úeleg mai u┼čor de ce ┼ú─âr─ânimea a fost urm─âtoarea ┼úint─â a comuni┼čtilor, dup─â elita burgheziei interbelice. Din asemenea proiecte pe care le realizeaz─â nemijlocit, elevii percep evenimentele dintr-o perspectiv─â care le este mai la ├«ndem├«n─â. Mul┼úi au tr─âit ├«n comunism. Nu toat─â lumea a tr─âit, ├«ns─â, experien┼úa carceral─â, experien┼úa colectiviz─ârii sau a disiden┼úei. Reconstituirea evenimentelor, c├«nd documentele ├«nt├«rzie s─â apar─â sau s├«nt insuficiente, se face ┼či pe baza m─ârturiilor.

Ce le spunem copiilor acas─â c─â a fost comunismul? Ce le spunem elevilor la ┼čcoal─â despre comunism? Poate ar fi bine s─â vedem dac─â ace┼čti copii ai no┼čtri au ┼či ei ceva de spus despre o istorie care, recent─â fiind, e ca o fotografie u┼čor blurat─â.

Gabriel Nicolae este profesor de istorie la Liceul Tehnologic ÔÇ×Costin Neni┼úescuÔÇť, Buz─âu.

Foto: L. Muntean

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.