├Äntre zei ┼či fra┼úii extratere┼čtri

Publicat în Dilema Veche nr. 315 din 25 februarie - 3 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

ÔÇ×Vreau s─â v─â spun c─â am ├«nt├«lnit fra┼úi ├«ntru p─âg├«nism ┼či de┼či unii s├«nt minuna┼úi, al┼úii s├«nt foarte egoi┼čti! E bine s─â ai parte de prietenie ┼či ├«ndrumare, dar jocul de putere trebuie s─â ├«nceteze! Unul dintre motivele pentru care nu am devenit membr─â ├«ntr-o adunare este c─â multe dintre preotesele pe care le-am ├«nt├«lnit s├«nt at├«t de pline de ele. ┼×tiu c─â trebuie s─â te iube┼čti pe tine ├«ns─â┼úi ┼či s─â crezi c─â po┼úi deveni zei┼ú─â, dar cred c─â unii se iau prea ├«n serios. Vou─â nu vi s-a ├«nt├«mplat a┼ča ceva?ÔÇť

O t├«n─âr─â membr─â a forumului wiccantogether.com, creat pentru aderen┼úii la cultul de inspira┼úie p─âg├«n─â Wicca, ├«┼či exprim─â primele dezam─âgiri fa┼ú─â de noua ÔÇ×credin┼ú─âÔÇť. Wicca, un amestec de ritualuri pre-cre┼čtine ┼či preten┼úii de ├«nv─â┼úare a magiei/vr─âjitoriei de la ini┼úia┼úi, are ├«n prezent peste 100.000 de membri ├«n Statele Unite. ├Än Marea Britanie, la ultimul recens─âm├«nt, peste 40.000 de oameni s-au declarat ÔÇ×p─âg├«niÔÇť, ├«n special dintre cei care se consider─â wiccani ┼či druizi. Au publica┼úii, adun─âri, c─âr┼úi de ini┼úiere ┼či popularizare, scrieri sfinte, comunit─â┼úi reale sau online, locuri de rug─âciune (Stonehenge candideaz─â la titlul de Mecc─â a neo-p─âg├«nismului ├«n lumea anglo-saxon─â ÔÇô ├«n lipsa posibilit─â┼úilor de pelerinaj, se poate folosi, pentru practica religioas─â, orice p─âdurice sau col┼ú de natur─â disponibil).

Din secolul al XIX-lea, ├«n Europa occidental─â, cre┼čtinismul a ├«nceput s─â dea semne de sl─âbiciune b─ât─âtoare la ochi. Nu la nivelul unui grup de intelectuali ra┼úionali┼čti, cum se ├«nt├«mpla p├«n─â atunci, ci, pentru prima dat─â, religia tradi┼úional─â a ├«nceput s─â-┼či piard─â din atrac┼úie ├«n r├«ndul oamenilor obi┼čnui┼úi. Secularizarea a atins ├«n propor┼úie mare ├«nt├«i ┼ú─ârile protestante: paradoxal, tocmai din dorin┼úa apropierii mai mari ├«ntre credincios ┼či Dumnezeu, prin studiul personal al Scripturilor.

Evolu┼úionismul, popularizat jurnalistic, a devenit parte a culturii de mas─â. ├Än sf├«r┼čit, revolu┼úia moravurilor din anii ÔÇÖ60 a dat lovitura de gra┼úie cump─ât─ârii ┼či ascezei propov─âduite de vechea credin┼ú─â.

Ilumini┼čtii s-au bazat, cu optimism, pe ideea c─â omul, odat─â eliberat din chingile religiei organizate ├«n biserici, va ├«ntruchipa idealul lor de ra┼úiune, bun-sim┼ú ┼či modera┼úie. Realitatea nu prea le d─â dreptate. Omul european de ast─âzi ÔÇô ┼či extensiile lui americano-australiene ÔÇô pare ├«nsetat de credin┼ú─â, pe care o caut─â pretutindeni. Boom-ul religiilor de inspira┼úie asiatic─â ┼či curentele New Age ar fi un exemplu. Al┼úii, dezorienta┼úi, c├«t─â vreme prezentul nu le ofer─â o alternativ─â, se uit─â spre ce a r─âmas: trecutul ┼či viitorul. Spre zei ┼či extratere┼čtri.

├Än ┼ú─ârile nordice, curentul nativist a luat forma religiei asatru, numit─â ┼či odinism. Este recunoscut─â oficial ├«n cam toate statele scandinave. Credincio┼čii se pot c─âs─âtori conform ritualurilor proprii ┼či, la cerere, pot fi ├«nmorm├«nta┼úi dup─â cerin┼úele cultului. Ar fi o discu┼úie lung─â ce a mai r─âmas de fapt din vechea credin┼ú─â nordic─â ├«n context contemporan. ├Än orice caz, ea a fost periat─â prin punctele esen┼úiale, inclusiv din punct de vedere corect politic. Astfel, este adeseori prezentat─â ├«n opozi┼úie cu cre┼čtinismul, ├«n defavoarea acestuia. Femeile au fost marginalizate ├«n biseric─â, dar aveau un loc de cinste printre vechii nordici. Biserica a suferit de bigotism cronic, urma┼čii lui Odin propov─âduiesc o religie senin─â. Episoadele nepl─âcute, atestate istoric, cum ar fi poligamia vikingilor ┼či sacrificiile umane, s├«nt trecute, cu delicate┼úe, sub t─âcere. ┼×i ÔÇô a┼ča cum arat─â mesajul tinerei wiccane ÔÇô unii aderen┼úi observ─â c─â ┼či ├«n acest caz se formeaz─â un cler ÔÇ×plin de sineÔÇť ┼či ÔÇ×egoistÔÇť, care ├«ndep─ârteaz─â credincio┼čii.

├Än Rom├ónia, ÔÇ×dacismulÔÇť a fost compromis de elucubra┼úiile protocroniste din epoca Ceau┼čescu. ├Än plus, spre deosebire de anglofoni ┼či scandinavi, ┼čtim prea pu┼úine despre str─âmo┼čii no┼čtri, o cultur─â periferic─â ┼či ├«n timpuri str─âvechi. R─âm├«ne spa┼úiu pentru fantezie. La Cric─âu, ├«n jude┼úul Alba, are loc ├«n fiecare var─â Festivalul Cet─â┼úilor Dacice. Un fel de Sighi┼čoar─â dacic─â, unde tinerii se adun─â pentru degust─âri de vin, focuri de tab─âr─â, muzic─â folk ┼či diferite sporturi practicate ├«n costuma┼úii de tarabostes. E limpede: nu se iau ├«n serios (singura excep┼úie: proiec┼úia filmului Columna, de Sergiu Nicolaescu). Altminteri, admiratorii dacilor se refugiaz─â pe site-uri ┼či bloguri, ├«ntr-un context mai degrab─â istoric-na┼úionalist, dec├«t religios.

C├«nd trecutul nu convinge, r─âm├«ne de exploatat viitorul. Nu divin─â┼úile de alt─âdat─â, ci posibilii umanoizi perfec┼úiona┼úi, mai buni ┼či ├«n┼úelep┼úi, din spa┼úiul cosmic, care ar fi adus primele forme de via┼ú─â pe planet─â. La articolul ÔÇ×UFO religionsÔÇť, Wikipedia listeaz─â peste 20 de culte ┼či secte. Unii se disting prin continue controverse ┼či rela┼úii ├«ncordate cu autorit─â┼úile, ca raelienii. Cea mai popular─â este ├«ns─â biserica scientologic─â, un hibrid ├«ntre preceptele religioase clasice ┼či credin┼úa ├«n influen┼úa extratere┼čtrilor asupra speciei noastre. Creatorul ei, un scriitor SF, afirm─â, printre altele, c─â un anume Xenu, dictator al Confedera┼úiei Galactice, a adus acum 75 de milioane de ani oameni pe p─âm├«nt, ├«n nave spa┼úiale. Strania poveste nu i-a ├«mpiedicat pe actori ca Tom Cruise ┼či John Travolta s─â adere la cultul scientologic, cu numero┼či membri ├«n diferite ┼ú─âri occidentale. E m─âgulitor s─â ├«mp─ârt─â┼če┼čti aceea┼či credin┼ú─â cu celebrit─â┼úile hollywoodiene.

Chiar Vaticanul a vrut s─â se pun─â la ad─âpost, ├«n cazul ├«n care viitorul va rezerva anumite surprize la capitolul contacte interplanetare. Dup─â o ├«nt├«lnire cu un grup de oameni de ┼čtiin┼ú─â, ├«n 2008, directorul (iezuit) al Observatorului Astronomic din Vatican a afirmat c─â eventuala existen┼ú─â a locuitorilor pe alte planete nu primejduie┼čte credin┼úa catolic─â. ÔÇ×Existen┼úa extratere┼čtrilor nu are de ce s─â pun─â ├«n pericol credin┼úa noastr─â. ┼×i ei s├«nt creaturi ale Domnului. Extraterestrul este fratele meuÔÇť ÔÇô a spus el. Cel pu┼úin din punct de vedere catolic, lucrurile s├«nt clare: dac─â un nou Galilei va dovedi c─â exist─â ├«ntr-adev─âr via┼ú─â undeva prin spa┼úiul cosmic, de data asta el va fi crezut. ├Än schimb, pentru scientologi, ar fi un fel de echivalent cosmic al celei de-a doua veniri a lui Mesia. Houston, we have a problem!

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.