├Äntre ur─â ┼či minciun─â politic corect─â

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
├Äntre ur─â ┼či minciun─â politic corect─â jpeg

Responsabilii occidentali au investit ├«n ultimii ani resurse considerabile ├«n a explica de ce societ─â┼úile deschise nu se pot lipsi de o doz─â apreciabil─â de corectitudine politic─â dac─â vor s─â-┼či p─âstreze ┼či deschiderea, ┼či eficien┼úa ├«n lupta antiterorist─â.

S-a f─âcut mult caz de nevoia, real─â, de a nu se aliena musulmanii modera┼úi ┼či de a nu-i determina s─â treac─â la terori┼čti cu arme ┼či bagaje. De pild─â, ├«n reac┼úie la atacuri retorice nediscriminate la adresa islamului, a credincio┼čilor mahomedani sau a Coranului, declan┼čate, eventual, ├«n siajul unor atentate teroriste islamiste de propor┼úiile celor de la Madrid, Londra, Paris ┼či Bruxelles.

S-a vorbit net mai pu┼úin de faptul c─â, ├«n Europa, ├«ntre timp, minoritatea etnic─â ┼či religioas─â cea mai prigonit─â nu e defel cea a musulmanilor, ci a evreilor. Prea pu┼úin s-a scos ├«n eviden┼ú─â, concomitent, faptul c─â, la nivel global, credincio┼čii cei mai crunt prigoni┼úi nu s├«nt musulmanii, din care nu pu┼úini exper┼úi ├«n a se autovictimiza, ci cre┼čtinii.

Mai nou, autorit─â┼úile pakistaneze au declan┼čat o investiga┼úie menit─â s─â duc─â la capturarea terori┼čtilor care au pus la cale un atentat de propor┼úii neobi┼čnuite ├«n ora┼čul pakistanez Lahore. Deflagra┼úia unor bombe purtate asupra sa de un terorist sinuciga┼č, apar┼úin├«nd jihadi┼čtilor pakistanezi, care s-a aruncat ├«n aer duminic─â, 27 martie, ├«ntr-un parc frecventat de familii cre┼čtine, a ucis cel pu┼úin 72 de persoane. ├Äntre victime s├«nt aproximativ 30 de copii ┼či numeroase femei. Multe sute de persoane au fost r─ânite de cele 20 de kilograme de exploziv. Talibanii, din gruparea Jamaat ul-Ahrar, care au revendicat atentatul, au explicat c─â ┼úinta lor au fost, ├«n mod expres, cre┼čtinii.

Baia de s├«nge comis─â ├«n Lahore a recoltat ├«n genere, pe plan interna┼úional, ceea ce merit─â. ├Än spe┼ú─â, condamn─âri dintre cele mai ferme. Au os├«ndit masacrul ┼či oficialii pakistanezi, ┼či Papa de la Roma, ┼či guvernul german. Dar, potrivit celui din urm─â, s-a v─âdit c─â ÔÇ×terorismul se ├«ndreapt─â ├«n egal─â m─âsur─â contra tuturor oamenilor, indiferent de sexul, v├«rsta, credin┼úa, ori culoarea pielii lorÔÇť, dup─â cum a explicat o purt─âtoare de cuv├«nt a Ministerului german de Externe.

M─â tem c─â aceast─â declara┼úie, ne├«ndoielnic bine inten┼úionat─â, nu e tocmai corect─â. E adev─ârat c─â, p├«n─â la urm─â, orice terorism ┼či orice totalitarism reprezint─â etal─âri de neomenie crunt─â ┼či se ├«ndreapt─â, finalmente, contra ├«ntregii omeniri, a demnit─â┼úii omului, a dreptului s─âu la libertate.

Dar a nu admite martiriul unor oameni uci┼či doar pentru credin┼úa sau o┬şb├«r┼čia lor e, la r├«ndul ei, o prob─â de inadecvare ┼či de fug─â de realit─â┼úi. E ca ┼či cum s-ar afirma c─â evreii extermina┼úi de nazi┼čti n-ar fi fost asasina┼úi pentru c─â se ├«nt├«mplase s─â se nasc─â evrei, intr├«nd ca atare, f─âr─â vreo vin─â personal─â, ├«n vizorul genocidar al antisemitismului lui Hitler ┼či al alia┼úilor lui fasci┼čti. Ci pentru c─â avuseser─â, cine ┼čtie, ghinion s─â se afle, s─â zicem, prin preajm─â.

├Än dou─â curse se cade, cu regularitate, ca reac┼úie la provocarea totalitar─â a terorismului jihadist. Unii se las─â ispiti┼úi de izbucniri nediscriminate de ur─â. Or, ura ne sap─â l─âuntric. Dar e facilitat─â de mecanisme psihologice devoalate de psihanaliz─â, care ne determin─â s─â proiect─âm ├«n exterior, spre ceilal┼úi, caren┼úele ┼či neajunsurile noastre subcon┼čtiente.

Datorit─â lor ne vine la ├«ndem├«n─â s─â d─âm vina pe mai oricine, ├«n afar─â de noi ┼či de ÔÇ×ai no┼čtriÔÇť. Pe ÔÇ×refugia┼úiÔÇť, pe ÔÇ×migran┼úiÔÇť ┼či ÔÇ×musulmaniÔÇť, c├«nd n-avem la ├«ndem├«n─â romi, unguri, ru┼či, evrei ┼či americani. Cu to┼úii s├«nt mai lesne de culpabilizat dec├«t confruntarea cu defectele proprii. De pild─â, cele din pricina c─ârora nu s├«ntem ├«n stare s─â iubim. Sau cele din cauza c─ârora s-au diluat p├«n─â la irecognoscibil ┼či s-au pervertit, ├«n zone vaste ale Vestului, valorile na┼úionale ┼či religioase ale civiliza┼úiei iudeo-cre┼čtine. Astfel ├«nc├«t nou-veni┼úii din Orient nu prea mai au ├«n ce anume s─â se integreze, c├«nd doresc s-o fac─â.

Al┼úii cotizeaz─â la apeluri aparent generoase, ├«n fapt ipocrite, disociindu-i pe terori┼čti de fundalul lor islamist. Nu pu┼úini intuiesc sau realizeaz─â c─â a ceda la tenta┼úia urii ├«nseamn─â a face jocul extremi┼čtilor de toate soiurile, islami┼čti, fasci┼čti sau comuni┼čti, uni┼úi to┼úi ├«n vr─âjm─â┼čia lor inconturnabil─â fa┼ú─â de statul democratic ┼či de drept.

Con┼čtien┼úi c─â lumea liber─â n-are dreptul s─â-┼či tr─âdeze valorile democratice ┼či respectul fa┼ú─â de drepturile omului, cei din urm─â cred c─â ar face bine s─â treac─â sub t─âcere ori s─â mascheze con┼úinutul identitar, religios ┼či cultural al conflictului. Ceea ce reduce ┼čansele combaterii caren┼úelor de integrare a imigra┼úiei musulmane, ale promov─ârii unei reforme a religiei islamice ┼či, implicit, ale sporirii eficien┼úei ap─âr─ârii antiteroriste.

Contrar opiniei multora, corectitudinea politic─â ┼či tendin┼úa autoculpabiliz─ârii excesive a occidentalilor nu constituie ├«mprumuturi bizare, str─âine de cultura apusean─â. Dimpotriv─â, ele mi se par ├«nscrise ├«n codul genetic al civiliza┼úiei iudeo-cre┼čtine, ├«ntemeiate, benefic, pe severele impreca┼úii, nu ├«n ultimul r├«nd autocritice, ale proorocilor.

Dar e timpul s─â se ├«ntoarc─â foaia. E timpul s─â se evite deopotriv─â ura ┼či capcanele extremiste, dar ┼či s─â se renun┼úe la edulcorarea ┼či falsificarea demobilizant─â a provoc─ârilor totalitare confrunt├«nd civiliza┼úia. A le lichida presupune s─â le depist─âm r─âd─âcinile. Le vom g─âsi ├«n parte nu doar dincolo de noi, ci ┼či ├«n propriile noastre inadecv─âri la libertate, cele peren produc─âtoare ┼či stimulatoare de varii forme de totalitarism.

(ap─ârut pe site-ul Deutsche Welle, www.dw.com)

Petre M. Iancu este jurnalist la Deutsche Welle.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.