Între grădina de vis si gazonul de trotuar

Ioana TUDORA
Publicat în Dilema Veche nr. 485 din 30 mai-5 iunie 2013
Între grădina de vis si gazonul de trotuar jpeg

Disecam, cu ceva timp ├«n urm─â, noile rela┼úii pe care ÔÇ×rom├ónul genericÔÇť le dezvolt─â, din 1989 ├«ncoace, cu locuin┼úa sa (de dorit a fi de tip ÔÇ×vil─âÔÇť) ┼či subliniam diferen┼úele fundamentale ├«ntre discurs ┼či practic─â. Aceast─â diferen┼ú─â, de┼či fireasc─â ÔÇô pentru c─â acesta e, deseori, rolul discursului, s─â ÔÇ×ambalezeÔÇť estetic practici mai pu┼úin fermec─âtoare ÔÇô este uria┼č─â c├«nd analiz─âm felul ├«n care ne construim ast─âzi intimitatea locuirii.

Dac─â discursul pune accentul pe ideea de locuire ÔÇ×la curteÔÇť, realitatea seam─ân─â mai mult cu o colec┼úie de enorme apartamente de bloc a┼čezate (de cele mai multe ori f─âr─â nici o noim─â) pe p─âm├«nt. ┼×i asta pentru c─â, de┼či ÔÇ×casa de visÔÇť a rom├ónului are, ├«n teorie, ÔÇ×o gr─âdin─â c├«t de mic─âÔÇť, ├«n realitate, aceasta se rezum─â deseori la un biet trotuar asfaltat, ├«n jurul vilei, de preferin┼ú─â roz-somonel.

Gr─âdina a fost unul dintre elementele structurante ale peisajului urban, astfel c─â, ├«n Bucure┼čti ÔÇô ne povestea Ion Ghica ÔÇô, p├«n─â spre sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea, ÔÇ×erau gr─âdini, livezi, vi┼ú─â-de-vie ┼či maidane pres─ârate ici-colo cu bordeie, colibe ┼či c─âsu┼úe desp─âr┼úite unele de altele de cariere de nisip ┼či zone de mla┼čtin─â, ├«n mijlocul c─ârora de ridicau gr─âmezi de b─âlegar de la grajdurile boierilor. V─âzut de pe Dealul Mitropoliei, Bucure┼čtiul ar─âta mai degrab─â a p─âdure dec├«t a ora┼č, cu copaci ├«nal┼úi ┼či stufo┼či, printre care str─âluceau crucile aurite ale celor o sut─â de biserici mari ┼či mici. ├Än aceast─â imensitate de verdea┼ú─â se z─âreau, pe alocuri, unele lumini┼čuri: acestea erau marile hanuri ┼či casele boiere┼čti.ÔÇť

Astfel c─â Bucure┼čtiul, ca multe alte ora┼če reg─â┼úene, ar─âta, cel pu┼úin de la distan┼ú─â (spa┼úial─â ┼či cultural─â), mai degrab─â a p─âdure sau a natur─â s─âlbatic─â. Dar cum ar─âta, de fapt, aceast─â gr─âdin─â urban─â? ├Än cea mai mare parte, era structurat─â ca ┼či cea rural─â. Straturi de flori la poart─â, o ÔÇ×b─ât─âtur─âÔÇť ÔÇô prelungire a locuin┼úei ├«n spa┼úiul exterior, strecurat─â pe sub bol┼úi de vi┼ú─â-de-vie ÔÇô, iar ├«n spatele casei ÔÇô gr─âdini de legume ┼či zarzavaturi, o livad─â... Gr─âdina urban─â era dominat─â de plante utile, folosite ├«n gospod─ârie. Chiar ┼či aliniamentele stradale erau mai degrab─â formate din arbori ÔÇ×folositoriÔÇť: duzi, tei, salc├«mi, pomi fructiferi.

Pe l├«ng─â aspectul ei productiv, gr─âdina era un spa┼úiu al locuirii. ├Änc─â era, pe vremea copil─âriei mele. Vara, mahalagiii bucure┼čteni scoteau ├«n curte p─âturi, dac─â nu chiar patul, iar via┼úa de var─â a familiei se petrecea aproape exclusiv la umbra unei bol┼úi de vi┼ú─â, sub privirile vecinilor, oarecum filtrate de trandafirii c─â┼ú─âr─âtori pe gardul de ┼čipci.

Dup─â 1989, realitatea cur┼úilor ┼či a gr─âdinilor se modific─â dramatic. Gr─âdina se transform─â, dintr-un spa┼úiu al vie┼úii cotidiene, ├«ntr-o vitrin─â menit─â s─â comunice nivelul de reu┼čit─â al proprietarului s─âu. Pomii fructiferi s├«nt ├«nlocui┼úi cu tuia ├«ng─âlbenite sau cu al┼úi bosche┼úi sempervirescen┼úi, care plutesc alinia┼úi pe un gazon ce are doar rol decorativ. Restul cur┼úii este asfaltat, iar ma┼činile se l─âf─âie acolo unde alt─âdat─â ar fi fost a┼čezat─â masa de sub umbrar. Ceea ce multe regulamente urbane de acum un secol ├«ncercau ├«n zadar s─â realizeze ÔÇô modernizarea for┼úat─â a unui ora┼č patriarhal ÔÇô, moda postrevolu┼úionar─â a realizat f─âr─â nici un efort. Urma┼čii celor care s-au ├«nc─âp─â┼ú├«nat s─â-┼či men┼úin─â confortul estival ┼či gospod─âria a┼čezat─â au ├«nlocuit de bun─â voie r─âcoarea arborilor cu aerul condi┼úionat ┼či asfaltul. Urma┼čii? Interviurile realizate ne relev─â o alt─â realitate. Dac─â mai z─ârim ├«n prezent gr─âdini scufundate sub o vegeta┼úie luxuriant─â ┼či sufragerii de var─â umbrite de vi┼ú─â este pentru c─â unii bucure┼čteni au reu┼čit s─â-┼či p─âstreze casele p─ârinte┼čti. Gr─âdinile goale ÔÇô doar cu gazon ┼či tuia sau alte feluri de ÔÇ×br─âdu┼úi d-─âiaÔÇť ÔÇô apar┼úin, de cele mai multe ori, primelor genera┼úii de or─â┼čeni. Frica de a fi ÔÇ×┼ú─âraniÔÇť este parte din decizia de a ├«nlocui confortul cu ÔÇ×luxulÔÇť, via┼úa cu imaginea. Pentru mul┼úi din nou-veni┼úi, care motiveaz─â t─âierea pomilor fructiferi ÔÇ×pentru c─â fac murd─ârieÔÇť iar abordarea unui stil ÔÇ×urbanÔÇť este un mod de legitimare a prezen┼úei lor ├«n spa┼úiul urban. De┼či searb─âdul peisaj pe care ├«l creeaz─â mi se pare fundamental agricol din cauza aspectului s─âu monospecie (verde).

├Äntr-o epoc─â ├«n care ora┼čele occidentale s├«nt ├«mp├«nzite cu gr─âdini de legume, rom├ónii ├«ncearc─â s─â se ÔÇ×occidentalizezeÔÇť distrug├«nd ceea ce ÔÇ×ceilal┼úiÔÇť se lupt─â s─â recupereze. M├«ndria berlinezului sau a parizianului de a avea o gr─âdin─â de legume pare paradoxal─â privit─â dinspre o periferie care prive┼čte gazonul ┼či asfaltul ca pe o marc─â a modernit─â┼úii, a urbanit─â┼úii ┼či a ÔÇ×europenit─â┼úiiÔÇť.

Un alt paradox este cel al vitrinei ascunse. Dac─â noile gr─âdini au rolul de a ar─âta ÔÇô succesul, stilul, modernitatea, urbanitatea ┼či confortul(?) noului proprietar de cas─â, gardurile ├«nalte ┼či opace ac┼úioneaz─â ca butonul mute, transform├«nd mesajul ├«ntr-o promisiune ne┼úinut─â, ├«ntr-un discurs al surdo-mu┼úilor, ├«n care mesajul se opre┼čte ├«n ziduri de beton.

Astfel, gr─âdinile cele noi s├«nt transformate ├«n absen┼úe urbane, at├«t ca sens al existen┼úei lor, c├«t ┼či ca prezen┼ú─â vizual─â, tactil─â, olfactiv─â, ├«ntr-un peisaj din ce ├«n ce mai s─ârac ┼či mai neprimitor. ┼×i pe l├«ng─â pierderea confortului privat, al locuirii, se distruge ├«ncet ┼či cel al spa┼úiului public, al trecerii vis─âtoare pe sub umbre dese ┼či ├«nv─âluite ├«n miros de tei ┼či caprifoi.

Spaţiul public, cel al nimănui

Dac─â transform─ârile gr─âdinilor private din oaze de verdea┼ú─â, r─âcoare ┼či umbr─â ├«n covoare de gazon ┼či asfalt pot fi privite ca o expresie a noilor mode ┼či gusturi individual-d├«mbovi┼úene, spa┼úiul public este, la r├«ndul lui, supus unor transform─âri similare. Acestea s├«nt dictate, ├«n mod ÔÇ×democraticÔÇť, de bunul (?!) gust al edilului local. De cele mai multe ori, peisagi┼čtii s├«nt fie total ignora┼úi, fie utiliza┼úi pentru a urm─âri ┼či pentru a carta, apoi, executarea deciziilor estetice ale primarilor entuzia┼čti ┼či siguri pe ei. ├Än ciuda conflictului evident dintre viziunile edilitare ┼či regulile artei, orice anchet─â urban─â ÔÇô simpl─â sau complex─â ÔÇô ne demonstreaz─â acela┼či lucru ├«ntrist─âtor. Edilii ÔÇ×au dreptateÔÇť!

C─âci 80% dintre aleg─âtori apreciaz─â jardinierele rustice amplasate printre compozi┼úii de buxu┼či baroci cu iz proletar. Pentru citadinul obi┼čnuit, topiariile ├«n form─â de mineri, ursule┼úi sau dinozauri au darul de a personaliza ┼či de a ├«nveseli spa┼úiul, chiar dac─â, ├«n realitate, dat─â fiind maniera extensiv─â de a utiliza aceste elemente, putem vorbi mai degrab─â de o uniformizare ┼či o banalizare a imaginii spa┼úiului public, ├«n contrast cu varietatea arhitectural─â.

Majoritatea sus┼úin─âtorilor acestor noi amenaj─âri nu ├«n┼úeleg de ce noile scuaruri care seam─ân─â cu vitrinele ├«nc─ârcate cu bibelouri chineze┼čti s├«nt considerate kitsch de c─âtre profesioni┼čti, at├«ta timp c├«t lor li se par pur ┼či simplu frumoase. Frumoase pentru c─â s├«nt noi ┼či curate. De altfel, aceast─â confuzie categorial─â ├«ntre nou/curat = frumos, ┼či vechi/murdar = ur├«t marcheaz─â ├«ntreaga cultur─â rom├óneasc─â de dup─â 1990. Iar la nou ┼či curat se adaug─â ┼či colorat. Culoarea pare a fi marca ie┼čirii din cenu┼čiul comunist, iar consencin┼úa imediat─â este mul┼úimea de rozuri ┼či verniluri care au invadat ├«ntregul peisaj urban. Iar extensivul kitsch edilitar devine model pentru cel privat.

├Än plus, for┼úa imens─â a kitschului vine din chiar bizara sa frumuse┼úe ┼či atractivitate. C─âci instaurarea kitschului are loc c├«nd ├«nlocuim valorile etice cu cele estetice, c├«nd ├«n locul profesionistului care caut─â s─â realizeze un spa┼úiu public util, bun, confortabil, func┼úional, ecologic (┼či abia ├«n ultim─â instan┼ú─â frumos), decizia apar┼úine edilului care vrea s─â fac─â frumos. Acel frumos pe care ├«l poate ├«n┼úelege el, acel frumos care emo┼úioneaz─â, place instantaneu ┼či genereaz─â o acceptare ┼či o aprobare majoritar─â. Ceea ce, din punctul de vedere al unui politician ales, este extrem de important. Astfel ├«nc├«t, apelul la kitsch, practicat de edili, pare firesc. Dar, de cele mai multe ori, nu este vorba de o manipulare a publicului din ÔÇ×simpleÔÇť ra┼úiuni electorale, ci de op┼úiuni estetice sincere ┼či entuziaste.

Primarul generic ├«ncearc─â s─â aduc─â ├«n peisajul neao┼č frumuse┼úile lumii. Astfel, dac─â pe str─âzile Nisei exist─â palmieri, ei pot sta la fel de bine pe bulevardele bucure┼čtene sau const─ân┼úene, iar topiariile din gr─âdinile baroce pot ornamenta ┼či trotuarele cenu┼čii ale cartierelor de blocuri comuniste. Tendin┼úa de a copia modele estetice (?) ├«nt├«lnite ├«n vacan┼úe exotice nu este neap─ârat specific─â societ─â┼úii rom├óne┼čti, doar transformarea imita┼úiei ├«n stil de stat este frapant─â.

Nu m─â pot ├«mpiedica s─â nu m─â ├«ntreb, ├«n izolarea mea din turnul peisajului de filde┼č, dac─â nu cumva ne afl─âm ├«n fa┼úa unui conflict ad├«nc ├«ntre etic─â, estetic─â ┼či ÔÇ×democra┼úieÔÇť? Ar trebui ca acest ÔÇ×gust publicÔÇť s─â fie transformat ├«n ÔÇ×principiu esteticÔÇť? Problema democratiz─ârii esteticii sau a democratiz─ârii artei nu este una nou─â, dar problema care se ridic─â din perspectiva peisajului cultural este, ├«n mare m─âsur─â, una etice ┼či nu estetic─â. ├Än ┼úara frunzei turistice, ├«n gr─âdina carpatin─â, cresc palmieri iar turi┼čtii chema┼úi s─â admire frumuse┼čtile naturii (noastre) s─âlbatice vor descoperi, probabil cu uimire (dar oare ┼či cu admira┼úie?), faleze baroce de Berceni.

Putem deveni dramatici ┼či profesoral-apocaliptici discut├«nd despre distrugerea peisajelor culturale, a patrimoniului na┼úional, a identit─â┼úii culturale, dar recunosc c─â ├«n fa┼úa ridicolului estetic ├«nconjur─âtor, m─â love┼čte r├«sul-pl├«nsul ┼či ├«mi pare c─â o argumenta┼úie privind valorile patrimonial-culturale ┼či calitatea cadrului de via┼ú─â ├«n contextul nostru socio-politic vine precum nuca ├«n perete. Dar din perspectiva unei dezvolt─âri cultural-durabile, kitschul practicat pe scar─â larg─â de edili reprezint─â nu at├«t o problem─â estetic─â, c├«t una etic─â. Peisajul nu presupune doar prezervarea patrimoniului ÔÇô care poate p─ârea, la o privire superficial─â, o problem─â elitist─â ┼či ÔÇ×de fi┼úeÔÇť ÔÇô, ci ┼či produc┼úia de noi valori care pot genera o dezvoltare echilibrat─â, ├«n cadrul c─âreia problema identit─â┼úii r─âm├«ne central─â. Argumentul ÔÇ×gustului democraticÔÇť este fals, ├«n momentul ├«n care locuitorii au de ales ├«ntre abandonul spa┼úiilor publice ┼či transformarea acestora ├«ntr-un carnaval exotic. Pentru a putea avea un ÔÇ×plebiscit esteticÔÇť, ar trebui ca, ├«n primul r├«nd, s─â existe op┼úiuni reale. Simpla acceptare de c─âtre popula┼úia bucure┼čtean─â a kitschului, sau chiar ├«mbr─â┼úi┼čarea lui entuziast─â este, ├«n mare m─âsur─â, rezultatul unui monolog estetic ├«n care palmierul ┼či tuia par s─â fie simboluri ale transform─ârii ┼či moderniz─ârii spa┼úiului public. Dar mult-visata modernizare poate fi generat─â ┼či cu alte instrumente dec├«t palmieri ┼či pergole rustice. Peisajul ÔÇô cel cultural ÔÇô nu presupune ├«n mod necesar tradi┼úionalism ┼či viziuni retrograde sau pasti┼če, ci ├«n┼úelegerea a ceea ce avem deja ┼či putem face s─â evolueze, ├«n loc s─â dispar─â.

Ioana Tudora este arhitect, lector la Facultatea de Peisagistic─â a USAMVB, unde pred─â Proiectarea ┼či planificarea peisajului, Istorie urban─â ┼či urbanism.

Foto L. MUNTEAN

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.