ÔÇ×Internetul e un alb ╚Öi arat─â albastruÔÇť

Publicat în Dilema Veche nr. 768 din 8-15 noiembrie 2018
ÔÇ×Internetul e un alb ╚Öi arat─â albastruÔÇť jpeg

Unul dintre cele mai emo╚Ťionate reportaje pe care le-am citit vreo┬şdat─â a fost publicat ├«n 2014, ├«n Ziarul de Ia╚Öi. Reportera, Adriana Plecan, a ├«ncercat s─â confirme sau s─â infirme afirma╚Ťiile unui fost prim-ministru, care credea c─â nu mai exist─â elevi ÔÇ×care s─â nu aib─â telefon cu InternetÔÇť, merg├«nd ├«ntr-o localitate la doar 15 kilometri de Ia╚Öi, capitala Moldovei. ├Än plin av├«nt al progresului digital, Guvernul se preg─âtea s─â ofere tablete gratuite elevilor, pe care ace╚Ötia s─â le foloseasc─â ├«n scopuri educative. ├Äns─â ÔÇ×pe terenÔÇť situa╚Ťia ar─âta cu totul altfel. Un singur copil avea telefon mobil, dar nu avea voie s─â-l aduc─â la ╚Öcoal─â. Marea majoritate v─âzuser─â astfel de aparate, dar recuno╚Öteau c─â le-ar fi fost inutile, neav├«nd acas─â prize unde s─â le ├«ncarce. Cunoa╚Öterea lor era precar─â, dar compensat─â de o imagina╚Ťie fabuloas─â. Mul╚Ťi credeau c─â Internetul se refer─â la poze, desene animate ╚Öi la diverse conversa╚Ťii, al╚Ťii vedeau telecomanda de la televizor drept Internet, iar cei mai mul╚Ťi considerau Internetul drept capacitatea de a te mi╚Öca liber c├«nd vorbe╚Öti sau faci ceva. Cel mai frumos r─âspuns vine de la o feti╚Ť─â, care l-a descris plastic ╚Öi succint: ÔÇ×Internetul e un alb ╚Öi arat─â albastru. Putem vedea muzic─â ╚Öi filme de groaz─âÔÇť. De groaz─â este cinismul unor guvernan╚Ťi care consider─â c─â lumea arat─â ca-n birourile ╚Öi televiziunile lor, high-tech, servil─â ╚Öi plin─â de oportunit─â╚Ťi. Secolul XXI, construit din contractele gigan╚Ťilor IT cu state slabe ╚Öi nepreg─âtite, amplific─â iluzia unui progres unidirec╚Ťionat, general ╚Öi eliberator. ├Än fapt, tehnologia nu rezolv─â nimic singur─â, ba dimpotriv─â. ÔÇ×Zonele albeÔÇť, ├«n care tehnologia informa╚Ťiei nu vrea s─â ajung─â nici m─âcar finan╚Ťat─â de la bugetul de stat, nu s├«nt doar cele fizice, ├«n care nu exist─â efectiv conexiune (de cele mai multe ori ╚Öi pentru c─â nu exist─â ├«nc─â re╚Ťele electrice), ci toate c├«mpurile vie╚Ťii sociale ├«n care asimetria de putere, acces ╚Öi reprezentare este regul─â. Aici progresul e alb, rece ╚Öi orbitor, ca o iarn─â siberian─â.

Totu╚Öi, acela╚Öi progres, al c─ârui ├«nger, ╚Ötim de la Walter Benjamin, ├«mpinge istoria privind ├«napoi spre dec─âderea ╚Öi dispari╚Ťia vechii lumi, ne pune ╚Öi ├«n fa╚Ťa unor (pseudo)paradoxuri. ├Än Rom├ónia avem mai multe conexiuni la Internet ╚Öi mai multe conturi de Facebook dec├«t toalete ╚Öi du╚Öuri ├«n casele utilizatorilor. Acest fapt se explic─â prin diferen╚Ťa mare de investi╚Ťie care trebuie f─âcut─â pentru fiecare dintre aceste elemente ale locuirii. Efectul de re╚Ťea func╚Ťioneaz─â mai bine c├«nd avem de-a face cu circula╚Ťia datelor dec├«t cu metrii cubi de ap─â sau de gaze. Dar orice explica╚Ťie economic─â putem da, tot r─âm├«ne deschis─â ├«ntrebarea dac─â progresul nu aduce cu el ╚Öi abandonarea p├«n─â la paragin─â a unui trecut din care, din p─âcate, nu ne-am eliberat. Vie╚Ťile paralele ale aceluia╚Öi individ care, pe Facebook, e eroul tr─âind live intimitatea ├«n public, ├«ns─â, ├«n via╚Ťa sa biologic─â, o face direct din WC-ul din fundul cur╚Ťii.

Cine nu a trebuit vreodat─â s─â ias─â ├«n iarna crunt─â, aproape siberian─â, c├«nd de-abia mije╚Öte de ziu─â, s─â-╚Öi plimbe via╚Ťa biologic─â spre acel spa╚Ťiu str├«mt, ca un co╚Öciug vertical, nu poate ├«n╚Ťelege u╚Öor fractura tehnologic─â ╚Öi efectele sale psihologice, sociale, economice sau morale. Dar ├«ngerul progresului ├«l a╚Öteapt─â cu multe surprize ├«n viitor. Tehnologia ├«l a╚Öaz─â ast─âzi printre cei avu╚Ťi, cu acces la un Internet de mare vitez─â, aplica╚Ťii ╚Öi gadget-uri care din date fac aur (cu care, fie vorba ├«ntre noi, se fac alte instrumente electronice pentru a produce mai mult aur din date). Mai mult, sistemul educa╚Ťional modern ╚Öi dorin╚Ťa p─ârin╚Ťilor de a-l scoate cel dint├«i dintre contemporani ├«i faciliteaz─â dob├«ndirea de abilit─â╚Ťi pentru a concura ├«ntr-o economie din ce ├«n ce mai dematerializat─â, ├«n care munca bra╚Ťelor dispare ╚Öi banii s├«nt o form─â virtual─â de ├«ncredere. El e acum pe culmile afirm─ârii, ubicuu ╚Öi profund conectat, este bogat ╚Öi privilegiat, urban ╚Öi antreprenor (de mic, c─âci primul loc de joac─â e primul start-up), viseaz─â ├«n engleza informatic─â ╚Öi scrie codul surs─â ├«n sintaxe demne de arta conceptual─â. Acum este de partea bun─â a fracturii, printre cei noroco╚Öi, pentru care tehnologia e fundalul utopiei f─âr─â sf├«r╚Öit. ╚śtie c─â ├«ntotdeauna a existat aceast─â diviziune, aceast─â t─âietur─â prin textura social─â. A aflat c─â Socrate a ├«nv─â╚Ťat t├«rziu s─â scrie ╚Öi s─â citeasc─â, c─â-l r├«deau tinerii frumo╚Öi ╚Öi liberi ai Atenei, c─â primii care au aderat la alfabet au fost un fel de arti╚Öti new media, dar ei nu erau nici intelectualii, poe╚Ťii sau retorii, preo╚Ťii sau guralivii, ci negustorii ╚Öi me╚Öte╚Öugarii. Inegalitatea aceasta, de la acces la oportunitate, nu-l tulbur─â, pentru c─â deja crede, e convins c─â lumea e un loc mai bun dac─â ai ni╚Öte tehnologii mai eficace. Inova╚Ťia este zeul la care ne vom ├«nchina atunci c├«nd ne vom muta ├«ntr-un loft suspendat, cu priveli╚Öte, din Silicon Valley.

├Än valea pl├«ngerii, la 15 kilometri nu numai de Ia╚Öi, ci cam de orice ora╚Ö din Rom├ónia, unii copii viseaz─â la un Internet bun, izb─âvitor. Nu se ├«ntreab─â dac─â inegalitatea pe care o tr─âiesc este natural─â sau artificial─â, inten╚Ťionat─â. Nici dac─â Internetul la care au acces le ofer─â informa╚Ťiile de care au nevoie. Nu se ├«ntreab─â nici dac─â statul are vreo datorie (sau ├«ntreaga societate), nici dac─â ├«i marginalizeaz─â ╚Öi exclude, nici dac─â lipsa cuno╚Ötin╚Ťelor privind tehnologia (╚Öi puterea sa) are vreun efect asupra recunoa╚Öterii lor ca persoane cu drepturi. Printre care ╚Öi dreptul de a fi nu numai alfabetizat digital, ci ╚Öi antrenat, prin instrumentele g├«ndirii critice ╚Öi program─ârii, de exemplu, s─â te adaptezi schimb─ârii tehnologice prin adaptarea tehnologiilor la nevoile tale.

Ce nu ╚Ötie cel care crede c─â tehnologia este un dar al unor zei binevoitori, lucr├«nd cu folos ├«n lofturile lor din Silicon Valley, este c─â p├«n─â ╚Öi el, ├«mbuibatul erei electronice, se afl─â pe partea gre╚Öit─â a faliei atunci c├«nd vorbim despre asimetria dintre state ╚Öi corpora╚Ťii, pe de o parte, ╚Öi indivizi. Este infinitezimal ca valoare ╚Öi singur ├«n fa╚Ťa unor for╚Ťe redutabile, multe deja ├«mpinse de Inteligen╚Ťa Artificial─â ╚Öi computa╚Ťia cuantic─â. La fel de singur va fi ╚Öi ├«n fa╚Ťa ├«ngerului istoriei, cu fiecare an care trece ╚Öi tehnologia progreseaz─â, iar el ├«mb─âtr├«ne╚Öte, abandonat ├«n paragin─â de lumea pe care n-o mai poate ├«n╚Ťelege. 

Constantin Vică este lector universitar la Facultatea de Filozofie, Universitatea din București.

Foto: flickr

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.