Internetul azi: valuri, insule şi mult surfing

Publicat în Dilema Veche nr. 858 din 17 - 23 septembrie 2020
Internetul azi: valuri, insule şi mult surfing jpeg

Peisajul vieţii noastre online este astăzi destul de maritim: surfăm Internetul, ne lovesc valuri de reacţii virale şi ne izolăm în insule epistemice. Problema e că viaţa noastră virtuală de pe Facebook, Twitter sau Instagram duce accelerat la o polarizare socială periculoasă prin radicalizarea poziţiilor noastre epistemice. Acest lucru se întîmplă pentru că trăim izolaţi în nişte bule epistemice în care părerile noastre se polarizează deoarece majoritatea lucrurilor sînt văzute şi gîndite după o grilă binară, simplistă. Radicalizarea părerilor şi confortul unei bule epistemice duc inevitabil la o polarizare socială şi la o mai mare proliferare a informaţiilor false şi contrafăcute. Trăim prinşi în camere de ecou opace şi închise, în care avem parte, de obicei, de o monocromie epistemică dezolantă. Înăuntrul camerei se propagă cu precădere doar informaţii care susţin părerile deja confirmate ale majorităţii membrilor. Străinii sînt aduşi doar pentru a fi atacaţi printr-un fel de sacrificare ritualică de către cei din cameră, „tribul” care are nevoie din cînd în cînd de astfel de acţiuni inchizitorii, pentru a-şi reconfirma identitatea şi puterea. Cred că fiecare dintre noi a fost „crucificat” cel puţin o dată într-o astfel de cameră de sacrificiu ritualic. Reacţionezi postînd ceva pe Facebook şi cînd revii peste cîteva ore descoperi descumpănit că ai fost deja ţinta unui ospăţ în care au fost smulse şi terfelite fragmente din tine, cu o viteză şi o virulență greu de imaginat. Orice reacţie, orice precizare şi explicaţie ulterioară nu fac decît ca hienele să se regrupeze şi să atace din nou. Eşti sfîrtecat rapid prin reacţii contrare, radicale şi virulente, ce vin în valuri ce se susţin reciproc.

Totul începe, de obicei, de la tot felul de pseudospecialişti, atotştiutori şi frustraţi, care se focalizează pe detalii insignifiante, pentru a atrage atenţia „tribului” şi a arăta ce vigilenţi sînt ei. Profilul justiţiarului intransigent, mereu bine pseudoinformat şi într-o stare continuă de veghe. Fenomenul pînă aici e clasic, deoarece o astfel de formă fără fond nu discută idei sau principii, ci atacă doar forma lor de prezentare, pentru că aceştia sînt surferii ce vin şi urcă pe valul de ură creat de atacul lor. Ce e nou în spaţiul comunicării sociale în spaţii virtuale e viteza şi virulența cu care eşti atacat. Senzaţia este de un grup de piranha care stă la pîndă şi care îţi sfîrtecă după aceea fiecare cuvinţel. Ai parte de un bullying social conjugat, în care nu se aude decît ecoul fălcilor care muşcă din tine. Eşti prins într-o bulă de crucificare. Această bulă de crucificare este ceea ce în literatura de specialitate se numeşte „echo chamber”. O astfel de cameră virtuală închisă epistemic se creează cînd avem parte de un grup de utilizatori care gîndesc la fel despre aceleaşi lucruri şi care elimină în mod succesiv orice părere contrară. O astfel de cameră e mai mult decît o simplă bulă epistemică, căci aici oamenii nu doar au păreri asemănătoare, ei au convingeri aproape imposibil de combătut cu argumente raţionale. Credinţa lor devine un fel de dogmă ce trebuie apărată în mod militant şi programatic. Bulele epistemice în care trăim inevitabil pot fi inofensive şi chiar artificial create prin algoritmii prin care Internetul selectează pentru noi informaţia pe baza căutărilor şi preferinţelor anterioare. Acestea se numesc „filter bubbles”.

Paradoxul acestei insularizări este că după aceste valuri de atac succesiv, care de obicei se potolesc destul de repede, rămîne şi mai bine conturată o insulă epistemică în care membrii ei sînt şi mai izolaţi şi radicalizaţi cu privire la credinţele lor. Lucrurile se potolesc repede, ca o furtună de vară, deoarece atacul nu vizează chestiuni de substanţă şi oricum este opac la argumente, avînd parte doar de reiterări succesive (ecouri) ale atacului iniţial. Aceste insule sînt foarte populare pe multiplele forumuri şi grupuri privind cele mai diverse domenii: nutriţia, vaccinarea, creşterea copiilor, religia, maşini, politică, vedete, gimnastică etc. Aceste insule se întăresc prin radicalizarea poziţiilor acceptate. Vocile şi părerile contrarii nu mai contează şi sfîrşesc prin a nici nu mai fi ascultate. Ele au nevoie de păreri contrare nu pentru a le combate raţional cu argumente, ci pentru a le discredita prin atac şi hărţuire emoţională.

Acest fenomen ne face însă foarte vulnerabili la manipulare. Paradoxal, noi am supravieţuit ca specie tocmai pentru că ne-am adaptat la mediu prin conservarea şi întărirea anumitor informaţii pe care membrii unei comunităţi le extrăgeau din mediul înconjurător, evitînd astfel prădătorii şi dezastrele. Problema este că o astfel de comunitate tradiţională era prin natura ei destul de diversă şi încuraja în general prezentarea şi discutarea unor viziuni complementare. Acum cercurile noastre de reacţie imediată sînt mai strîmte, mai insulare şi mai omogene, iar acest lucru duce la o polarizare accelerată a întregii populaţii care devine astfel un întreg arhipelag de multe insuliţe radicalizate uneori pînă la extremism. Pe lîngă această polifonie epistemică tradiţională, mai există şi alte diferenţe notabile: acum cantitatea de informaţie la îndemîna noastră este colosală, iar timpul de reacţie este foarte mult limitat; trăim în epoca lui fast thinking, nu mai avem răgazul să judecăm pe îndelete o problemă, ci doar să (re)acţionăm repede şi de cele mai multe ori emoţional. Visceralul ne domină şi vorbim din ce în ce mai mult de al doilea creier din stomac. Emoţionalul ne domină, ne închide în noi şi ne ţine captivi în insulele populate de cei asemenea nouă.

Sorin Costreie este conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității din București și prorector al acestei universități.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

donald trump trage cu ochiul jpg
Moment viral la nivel înalt. Cum trage cu ochiul Donald Trump în discursul președintelui chinez
Donald Trump a încercat să tragă cu ochiul și în discursul liderului chinez, când acesta s-a ridicat de la masă.
Alexandra Capitanescu Vocea Romaniei FOTO protv ro jpg
Momentul în care Tudor Chirilă și Irina Rimes s-au întors pentru Alexandra Căpitănescu. Cum a devenit cunoscută artista de la Eurovision
Alexandra Căpitănescu este acum una dintre cele mai urmărite artiste din România, după calificarea în marea finală Eurovision 2026. Însă drumul ei spre succes a început în urmă cu câțiva ani, la „Vocea României”, când Tudor Chirilă și Irina Rimes s-au întors pentru ea după doar câteva secunde de aud
Briefing de presă privind reorganizarea mai multor companii de stat organizat de vicepremierul Oana Gheorghiu, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Cazul Oana Gheorghiu – Grupul Schwarz, analizat de un expert anticorupție: „Nu suntem în fața unei probleme penale, dar există o zonă gri"
Laura Ștefan, expert în politici anticorupție, a analizat pentru „Adevărul” implicațiile juridice și etice ale relației dintre vicepremierul Oana Gheorghiu și grupul german Schwarz, arătând că România nu dispune de un cadru legislativ care să reglementeze transparent activitatea de lobby.
Raul Castro FOTO EPA-EFE
Fostul președinte cubanez Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, în vizor pentru a fi inculpat de guvernul american
Statele Unite vor să-l inculpe pe fostul lider cubanez Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, în justiţia americană, scrie presa americană, în contextul unor tensiuni tot mai mari cu Cuba, relatează AFP.
Theodor Stolojan interviurile Adevărul FOTO Cătălin Mănescu 7682 jpeg
Theodor Stolojan îl susține pe premierul Bolojan: „România are nevoie de el acum”. Critici la adresa „camarilei politice” din instituțiile statului
Fostul premier Theodor Stolojan a declarat că Ilie Bolojan trebuie să rămână una dintre figurile centrale ale Partidului Național Liberal, în ciuda mesajului lansat recent de Traian Băsescu, care sugerase că liberalii ar trebui să facă loc unei alte variante de conducere, precum Dan Motreanu.
inchisoare istock jpg
Un deținut condamnat la moarte a avut execuția amânată de nouă ori, a primit de trei ori „ultima masă”, iar în final a fost eliberat
Cazul lui Richard Glossip se numără printre cele mai neobișnuite și dramatice din istoria Statelor Unite. Bărbatul a petrecut aproape trei decenii în spatele gratiilor după ce a fost condamnat la moarte și a servit de nu mai puțin de trei ori „ultima masă”.
Alexandra Căpitănescu, solista lui Tudor Chirilă, a câștigat Vocea României Sursa Pro tv
Mesaj de la Tudor Chirilă pentru reprezentanta României la Eurovision: „Eu o iubesc pe Alexandra”
După doi ani de absență, România este prezentă din nou în finala Eurovision. Câștigătoarea Vocea României, în 2023, Alexandra Căpitănescu, s-a calificat din a doua semifinală.
Havana, Cuba jpeg
Obsesia Washingtonului pentru „insula interzisă”. De ce nu poate Donald Trump să lase Cuba în pace?
De luni de zile, Administrația Trump pare fixată pe un obiectiv ce amintește de epoca Războiului Rece: controlul absolut asupra Cubei.
Dragos Pîslaru FOTO Mediafax
Dragoș Pîslaru spune că este susținut financiar de soție. Ce salariu are acum ministrul
Dragoș Pîslaru a stârnit numeroase reacții după ce a declarat public faptul că salariul de ministru nu îi ajunge și că, în prezent, este susținut financiar de soția lui. Ministrul interimar al Fondurilor Europene a explicat că veniturile sale au scăzut semnificativ față de perioada în care lucra pen