Internetul azi: valuri, insule şi mult surfing

Publicat în Dilema Veche nr. 858 din 17 - 23 septembrie 2020
Internetul azi: valuri, insule şi mult surfing jpeg

Peisajul vieţii noastre online este astăzi destul de maritim: surfăm Internetul, ne lovesc valuri de reacţii virale şi ne izolăm în insule epistemice. Problema e că viaţa noastră virtuală de pe Facebook, Twitter sau Instagram duce accelerat la o polarizare socială periculoasă prin radicalizarea poziţiilor noastre epistemice. Acest lucru se întîmplă pentru că trăim izolaţi în nişte bule epistemice în care părerile noastre se polarizează deoarece majoritatea lucrurilor sînt văzute şi gîndite după o grilă binară, simplistă. Radicalizarea părerilor şi confortul unei bule epistemice duc inevitabil la o polarizare socială şi la o mai mare proliferare a informaţiilor false şi contrafăcute. Trăim prinşi în camere de ecou opace şi închise, în care avem parte, de obicei, de o monocromie epistemică dezolantă. Înăuntrul camerei se propagă cu precădere doar informaţii care susţin părerile deja confirmate ale majorităţii membrilor. Străinii sînt aduşi doar pentru a fi atacaţi printr-un fel de sacrificare ritualică de către cei din cameră, „tribul” care are nevoie din cînd în cînd de astfel de acţiuni inchizitorii, pentru a-şi reconfirma identitatea şi puterea. Cred că fiecare dintre noi a fost „crucificat” cel puţin o dată într-o astfel de cameră de sacrificiu ritualic. Reacţionezi postînd ceva pe Facebook şi cînd revii peste cîteva ore descoperi descumpănit că ai fost deja ţinta unui ospăţ în care au fost smulse şi terfelite fragmente din tine, cu o viteză şi o virulență greu de imaginat. Orice reacţie, orice precizare şi explicaţie ulterioară nu fac decît ca hienele să se regrupeze şi să atace din nou. Eşti sfîrtecat rapid prin reacţii contrare, radicale şi virulente, ce vin în valuri ce se susţin reciproc.

Totul începe, de obicei, de la tot felul de pseudospecialişti, atotştiutori şi frustraţi, care se focalizează pe detalii insignifiante, pentru a atrage atenţia „tribului” şi a arăta ce vigilenţi sînt ei. Profilul justiţiarului intransigent, mereu bine pseudoinformat şi într-o stare continuă de veghe. Fenomenul pînă aici e clasic, deoarece o astfel de formă fără fond nu discută idei sau principii, ci atacă doar forma lor de prezentare, pentru că aceştia sînt surferii ce vin şi urcă pe valul de ură creat de atacul lor. Ce e nou în spaţiul comunicării sociale în spaţii virtuale e viteza şi virulența cu care eşti atacat. Senzaţia este de un grup de piranha care stă la pîndă şi care îţi sfîrtecă după aceea fiecare cuvinţel. Ai parte de un bullying social conjugat, în care nu se aude decît ecoul fălcilor care muşcă din tine. Eşti prins într-o bulă de crucificare. Această bulă de crucificare este ceea ce în literatura de specialitate se numeşte „echo chamber”. O astfel de cameră virtuală închisă epistemic se creează cînd avem parte de un grup de utilizatori care gîndesc la fel despre aceleaşi lucruri şi care elimină în mod succesiv orice părere contrară. O astfel de cameră e mai mult decît o simplă bulă epistemică, căci aici oamenii nu doar au păreri asemănătoare, ei au convingeri aproape imposibil de combătut cu argumente raţionale. Credinţa lor devine un fel de dogmă ce trebuie apărată în mod militant şi programatic. Bulele epistemice în care trăim inevitabil pot fi inofensive şi chiar artificial create prin algoritmii prin care Internetul selectează pentru noi informaţia pe baza căutărilor şi preferinţelor anterioare. Acestea se numesc „filter bubbles”.

Paradoxul acestei insularizări este că după aceste valuri de atac succesiv, care de obicei se potolesc destul de repede, rămîne şi mai bine conturată o insulă epistemică în care membrii ei sînt şi mai izolaţi şi radicalizaţi cu privire la credinţele lor. Lucrurile se potolesc repede, ca o furtună de vară, deoarece atacul nu vizează chestiuni de substanţă şi oricum este opac la argumente, avînd parte doar de reiterări succesive (ecouri) ale atacului iniţial. Aceste insule sînt foarte populare pe multiplele forumuri şi grupuri privind cele mai diverse domenii: nutriţia, vaccinarea, creşterea copiilor, religia, maşini, politică, vedete, gimnastică etc. Aceste insule se întăresc prin radicalizarea poziţiilor acceptate. Vocile şi părerile contrarii nu mai contează şi sfîrşesc prin a nici nu mai fi ascultate. Ele au nevoie de păreri contrare nu pentru a le combate raţional cu argumente, ci pentru a le discredita prin atac şi hărţuire emoţională.

Acest fenomen ne face însă foarte vulnerabili la manipulare. Paradoxal, noi am supravieţuit ca specie tocmai pentru că ne-am adaptat la mediu prin conservarea şi întărirea anumitor informaţii pe care membrii unei comunităţi le extrăgeau din mediul înconjurător, evitînd astfel prădătorii şi dezastrele. Problema este că o astfel de comunitate tradiţională era prin natura ei destul de diversă şi încuraja în general prezentarea şi discutarea unor viziuni complementare. Acum cercurile noastre de reacţie imediată sînt mai strîmte, mai insulare şi mai omogene, iar acest lucru duce la o polarizare accelerată a întregii populaţii care devine astfel un întreg arhipelag de multe insuliţe radicalizate uneori pînă la extremism. Pe lîngă această polifonie epistemică tradiţională, mai există şi alte diferenţe notabile: acum cantitatea de informaţie la îndemîna noastră este colosală, iar timpul de reacţie este foarte mult limitat; trăim în epoca lui fast thinking, nu mai avem răgazul să judecăm pe îndelete o problemă, ci doar să (re)acţionăm repede şi de cele mai multe ori emoţional. Visceralul ne domină şi vorbim din ce în ce mai mult de al doilea creier din stomac. Emoţionalul ne domină, ne închide în noi şi ne ţine captivi în insulele populate de cei asemenea nouă.

Sorin Costreie este conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității din București și prorector al acestei universități.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

politist local
„Cel mai zelos“ polițist local din România, reținut. Dădea amenzi pentru fapte inventate
Un polițist local din Dumbrăvița, județul Timiș (una dintre cele mai bogate comune din România), a fost reținut pentru 24 de ore, fiind acuzat că a aplicat zeci de amenzi pentru fapte inventate.
Bianca Elena Calian finalista The Miss Globe 10  foto arhiva personala jpg
Bianca Elena Călian, românca de la The Miss Globe. Concursul de frumusețe se desfășoară în Albania
Concursul de frumusețe The Miss Globe are loc în perioada 1-15 octombrie, în Albania. Una dintre cele 61 de concurente este o româncă: Bianca Elena Călian, o tânără de 24 ani din Pitești.
Martin Jordan sosie Gordon Ramsay foto Antena 1 jpg
„Chefi la cuțite“, vizitați de Gordon Ramsay. „Când îți demontează farfuriile de la amuletă, te gândești: «Îți e permis, maestre»“
În ediția de miercuri a show-ului culinar de la Antena 1, chefii au avut un șoc total când l-au văzut în platou pe celebrul Gordon Ramsay.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.