Integrarea în societate

Publicat în Dilema Veche nr. 272 din 30 Apr 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Fundaţia Estuar a fost înfiinţată în 1993 şi de atunci se străduieşte să ofere soluţii sociale pentru adulţii cu probleme de sănătate mintală, să-i ajute să se reintegreze social. În Bucureşti deţine cîteva locuinţe protejate în care oferă adăpost şi asistenţă pentru 12 persoane cu afecţiuni mintale severe. Tot în Bucureşti există şi un centru de zi în care se adună persoane cu tulburări mintale. În limbajul de specialitate al ONG-urilor, aceste persoane nu se numesc pacienţi, ca în sistemul medical, ci beneficiari sau aparţinători. Oamenii ştiu că se pot întîlni la centru între 9 dimineaţa şi 3 şi jumătate după amiaza şi pot participa la programe instructive, recreative sau terapeutice. Taclale şi gătit Atmosfera dinăuntrul casei gri de la Răzoare te duce vrînd-nevrînd cu gîndul la filme de genul Zbor deasupra unui cuib de cuci sau Awakenings cu Robert de Niro. În salon stau mai multe persoane ce par absente, fiecare cu propria sa lume şi cu propriile-i mişcări mai mult sau mai puţin ritmice. În camera computerelor sînt alţii care tastează de zor. Nu răspund la salut şi atunci realizezi că nu fac parte din administraţia fundaţiei, ci sînt beneficiari (toţi sînt învăţaţi să folosească un calculator). Unele persoane par absolut normale, la prima vedere ("handicapul care nu se vede" " cum numeşte Mariana Armean, membră a staff-ului fundaţiei, problema celor cu afecţiuni psihice). Unii joacă ping-pong, alţii fac lumînări decorative după o procedură complicată în care-i iniţiază unul dintre ei. Omul îmi explică şi mie foarte precis cum se face o astfel de lumînare, dar nu prea reuşesc să reţin succesiunea operaţiunilor. Un alt grup de persoane mai în vîrstă stau afară, într-o curte mică de beton. Fumează şi vorbesc între ele. Managerul centrului Claudia Popescu spune că oamenii vin pentru a se întîlni între ei şi descoperă că problemele cu care fiecare se confruntă nu sînt chiar unice. Pe lîngă tratamentul medical, celor cu probleme psihice li se recomandă activităţi de resocializare. Iar spre deosebire de tratamentul medical a cărui bază este în răspunderea sistemului sanitar public, reintegrarea şi resocializarea cad exclusiv pe umerii ONG-urilor. Fundaţia încearcă să-i facă să devină cît mai echilibraţi şi să se poată descurca singuri. La un moment dat, un specialist a început să-i înveţe pe beneficiari să gătească, iar familiile au remarcat progrese: "Ionel al meu, care nu punea niciodată mîna pe un cuţit, e în stare acum să pregătească o masă întreagă". Tot mai mulţi pacienţi Cei de la Fundaţia Estuar au constatat în mod direct creşterea numărului persoanelor cu afecţiuni psihice şi în special a celor cu depresii. Lunar vin cîţiva beneficiari noi, iar solicitarea e tot mai mare. Pentru a face faţă, fundaţia pune la punct tot felul de programe decalate. În ianuarie, a început şi un program de consiliere la domiciliu (multe persoane cu afecţiuni psihice nu ies din casă) şi există deja 35 de beneficiari înscrişi, dar se aşteaptă o creştere a numărului lor. Cînd situaţia o cere, fundaţia asigură şi consiliere juridică (în mod gratuit, ca şi în cazul celorlalte servicii). Vîrsta medie a beneficiarilor fundaţiei este între 30 şi 40 de ani. Schimbarea radicală a condiţiilor de viaţă (pierderea slujbei, de exemplu) este întotdeauna o posibilă cauză de îmbolnăvire. Claudia Popescu observă că bărbaţii sînt în general mai des afectaţi. Deşi fac faţă mult timp diverselor situaţii grele, fără să se plîngă, la un moment dat cedează psihic. Femeile, în schimb, suportă mai bine stresul şi se adaptează mai uşor la greutăţile de zi cu zi şi la schimbările vieţii. Beneficiarii Fundaţiei Estuar nu au de obicei o slujbă stabilă. Le este foarte greu să se angajeze undeva, din cauza reticenţelor angajatorilor sau ale celor care ar urma să le fie colegi de muncă. Sînt sfătuiţi să spună dinainte că au o problemă, dar oricum angajatorii sînt reticenţi, iar membrii fundaţiei ştiu că pînă şi studenţii de la asistenţă socială, pe care-i primesc în practică, au la început prejudecăţi legate de beneficiarii cu care lucrează. Îi cred agresivi şi imprevizibili. Pe de altă parte " spun membrii Fundaţiei Estuar " cei cu afecţiuni psihice se pot alege prea uşor cu statutul de inapt de muncă, de la cabinetele de medicina muncii. Un statut cu care greu se mai pot descurca apoi în viaţă. Aceasta în condiţiile în care multe persoane diagnosticate cu schizofrenie, de pildă, pot avea ani buni de remisiune a bolii, fără manifestări active, timp în care îşi pot desfăşura activitatea ca oricare altă persoană. "Trebuie" să se integreze Asociaţia neguvernamentală Trebuie se ocupă printre altele şi de integrarea socială a persoanelor cu afecţiuni mintale. Diana Moraru de la filiala din Bucureşti mi-a spus că solicitările către organizaţie sînt foarte multe. Şi ea remarcă o creştere a numărului de cazuri de îmbolnăviri psihice, în special depresiile. Într-unul dintre centre se face terapie ocupaţională cu tineri adulţi, de peste 18 ani. Există un proiect de integrare în muncă " "Independent pentru viitor" " prin care tinerii sînt ajutaţi să-şi formeze anumite abilităţi, aşa încît să se poată descurca la un loc de muncă adaptat. Sînt programe de învăţare a tîmplăriei, croitoriei sau în domeniul bucătăriei, pentru două grupe distincte de tineri, una în formare şi alta a profesioniştilor. Cea de-a doua este ultimul pas înaintea integrării în muncă. Din grupa de 18 membri, a profesioniştilor, 4 deja au reuşit să se angajeze. Asociaţia păstrează legătura cu tinerii angajaţi, urmărind evoluţia fiecărui caz. În general se caută locuri de muncă în care se poate lucra doar 3-4 ore, fără răspunderi sau sarcini grele. Specialiştii asociaţiei le oferă angajatorilor informaţii cît mai multe despre tinerii în cauză, încercînd să-i facă să înţeleagă că nu au nimic de pierdut, dacă-i acceptă, ci, dimpotrivă, că fac un bine, iar imaginea companiei are doar de cîştigat. Pe deasupra sînt şi scutiţi de anumite taxe către stat. Dar "angajarea persoanelor cu dizabilităţi mintale e totdeauna mai dificilă decît a celor cu dizabilităţi fizice" " spune Diana Moraru. Totuşi " remarcă ea " de-a lungul timpului, angajatorii şi-au mai schimbat mentalităţile. Greutăţi apar mai des din partea colectivelor de muncă. Organizaţia Trebuie se implică şi în consilierea celor cu care tinerii beneficiari ar trebui să devină colegi. Au avut o ocazie de angajare a unui ajutor de bucătar într-un fast food. Tînărul nu s-a putut însă integra din cauza colectivului. Diana Moraru acceptă că, de multe ori, o persoană cu dizabilităţi mintale e greu de înţeles, iar fără o informare foarte bună asupra tipului de probleme pe care le are, cei cu care vine în contact o pot jigni chiar fără voie. Una dintre cele mai dificile probleme " spun reprezentanţii ONG-urilor " a fost şi rămîne relaţia cu familiile beneficiarilor. Aşa a apărut nevoia unor programe de consultanţă psihologică şi pentru acestea. Părinţii sau rudele sînt învăţate cum să procedeze şi cum să se poarte cu persoana suferind de o tulburare psihică. Dar sînt încă destui părinţi care nu vor să recunoască problemele copiilor, de ruşine sau de teamă că aceştia vor fi ulterior stigmatizaţi şi discriminaţi. Unii nu vor nici măcar să accepte ideea că pentru copilul lor e nevoie de un ajutor de specialitate şi resping diagnosticul. Iar mulţi copii sînt ţinuţi în familie într-o stare de supra-protecţie, ceea ce le scade şansele de a reuşi să se descurce singuri. Angajaţii ONG-urilor de specialitate cred şi că mass-media prezintă prea des cazuri grave de violenţă săvîrşite de persoane cu afecţiuni psihice, într-un mod din care oamenii nu pot înţelege altceva decît că "de nebuni e bine să te fereşti".

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.