Insuportabila uşurătate a criteriilor

Publicat în Dilema Veche nr. 197 din 16 Noi 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Amestec tot mai eteroclit de calitate ştiinţifică şi de improvizaţie frizînd impostura, peisaj scuturat spasmodic de scandaluri de corupţie, structură humboldtiană suferind de hemoragii acute de materie cenuşie bine pregătită şi motivată, structură antreprenorială în conflict cu un Minister slab, incoerent în reforme, dar, orişicît, instituţie europeană, "universitatea românească" are toate motivele să îşi limpezească urgent viaţa şi politicile. Universitatea noastră nu e nici cu totul murdară, nici deplin curată: e gri, şi pe asemenea nisipuri mişcătoare, se ştie, cresc junglele corupţiei. Unde ne sînt profesorii? Numărul lor uriaş, în epoca postcomunistă, a încetat de a mai garanta excelenţa învăţămîntului superior. Avansările discutabile (dar nu se pot face retrogradări, fireşte) au constituit reţele de solidaritate şi de putere pe criterii extraacademice: s-au făcut averi, s-au născut boieri... Dar nici politicile recente de modificare a criteriilor de avansare nu reuşesc să iasă din zona de gri. În esenţă, strategia rămîne cea a contabilizării punctelor şi a deresponsabilizării instanţelor de validare. "La ei", Johns Hopkins University cere, pentru postul de profesor de literatură franceză contemporană, următoarele: "3 ani de experienţă de predare universitară postdoctorală, cunoaştere fluentă a francezei, o listă de publicaţii consistentă cu aşteptările unei instituţii majore de cercetare" (

). Judecarea publicaţiilor revine juriului de concurs, se înţelege. România are, după socotelile mele, pentru aceeaşi situaţie, pe lîngă legi, Ordinele MEC nr. 5098, 5099, 5100 şi 5101 (octombrie 2005), 3548 (aprilie 2006), HG nr. 567/2005, Anexa 5 la O.M.Ed.C. nr. 356/15 februarie 2007. La care se adaugă prevederile, şi mai stricte, dar în acelaşi spirit, ale unor universităţi din "liga I". Pe baza lor, să ne imaginăm cum ar fi evaluaţi doi concurenţi: unul, francez, "crescut" după standardele lor, celălalt, român, produs "acreditat" al ultimilor 17 ani de libertate. Să-i numim FR şi RO. Din motive de spaţiu, mă rezum la cerinţele din documentele oficiale recente. Criteriul 1. Activitatea de cercetare. Două granturi/contracte de cercetare, în cel puţin unul fiind director (în ultimii 5 ani), iar unul din ele fiind internaţional. FR: are un grant privat de 1 an, în ultimii 5 ani. RO: participă la 5 granturi CNCSIS (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţămîntul Superior), e director al unuia din ele şi aceasta se echivalează cu grantul internaţional. Criteriul 2. Contribuţia ştiinţifică. Articole cotate ISI sau publicate în reviste acreditate CNCSIS - (7-9 minim), cărţi (două, în ultimii 5 ani, dintre care una ca autor prim sau unic). FR: nu are articole ISI (întrucît domeniul nostru nu cunoaşte asemenea publicaţii, în genere) şi - străin fiind - nu a publicat nici în reviste CNCSIS, ci doar în Poetics Today, Poetique etc. Ultima carte datează din 2002 (Editura PUF nu e acreditată CNCSIS nici ea...). RO: 225 de studii, articole, conferinţe, eseuri în reviste CNCSIS, 4 cărţi de autor în ultimii 5 ani, 3 volume coordonate (la edituri acreditate CNCSIS). Criteriul 3. Prestigiul profesional. FR: e citat adesea ca o referinţă în teoria literară pe plan mondial, a fost director de departament. Premiul Academiei Franceze (2002). Membru într-un juriu de doctorat pe semestru, în medie. RO: a fost decan, prodecan, prorector, inspector general, expert CNCSIS, membru în 5 jurii de doctorat pe semestru, în medie. A organizat colocvii şi conferinţe naţionale. Are 4 premii naţionale, ca scriitor. RO are, "la noi", cîştig de cauză. Pînă cînd concursurile româneşti vor număra "steagurile" candidaţilor (într-un tabel Excel sumativ), fără să lase juriului (presupus incoruptibil) responsabilitatea validării contribuţiilor lor ştiinţifice, orice "adaptare", "echivalare", "înţelegere" este - de fapt - posibilă. RO e o construcţie imaginară, pe modelul universitarului român de succes. FR e însă real, e profesorul Laurent Jenny, de la Universitatea din Geneva, care se amuză constatînd, amical şi stupefiat, că el, aici, n-ar fi bun nici de lector asociat... Iar disponibilitatea universităţilor noastre de a suspenda orice criterii (prin "echivalări" ad-hoc), doar pentru a "aduce" un profesor străin, mă sperie la fel de mult ca şi legile nepotrivite, în sine.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

CTP
CTP, atac dur la adresa lui Alexandru Arșinel: „Atârnat în meserie de fusta marii actrițe Stela Popescu, nu făcea să râdă decât curcile“
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a transmis, într-o postare pe Facebook, un mesaj dur la adresa actorului, după ce acesta a încetat din viață.
fostul sanatoriu scos la licitatie de CJ Olt   foto theodora trusca jpeg
Fost sanatoriu TBC, chilipir scos la licitație. Povestea spitalului, impresionantă
Consiliul Județean Olt a scos din nou la licitație o clădire în care a funcționat sanatoriul TBC din Slatina. Prețul stabilit de evaluator pentru clădire și pentru terenul de 3.000 mp este un chilipir.
Atac cu rachete rusesti in Ucraina FOTO Twitter jpg
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Cel puțin 26 de civili uciși în atacuri cu rachete: Zelenski le cere rușilor să se revolte împotriva lui Putin
Atacurile cu rachete împotriva civililor s-au reluat în Ucraina, cel puțin 26 fiind uciși și 39 răniți în ultimele 24 de ore. Volodimir Zelenski le cere rușilor să se revolte împotriva lui Vladimir Putin, a cărui popularitate este în scădere după decretarea mobilizării parțiale.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.