Inimă şi globalizare

Publicat în Dilema Veche nr. 494 din 1-7 august 2013
Inimă şi globalizare jpeg

I-am întrebat pe cîţiva prieteni plecaţi din ţară şi avînd parteneri de alte naţionalităţi (francezi, nemţi…) cum e cu inima în relaţiile… globale. Cum s-au cunoscut cu partenerul/a. Dacă, în perioada de acomodare şi… făcut curte au constatat vreo deosebire între „ritualurile“ de acest fel ale lui/ei şi ale partenerului. Dacă s-au lovit de faimoasele „stereotipuri etnice“ şi culturale, în relaţionarea cu acesta. În ce măsură şi cum a contat partea religioasă. Ce lucruri au găsit în comun şi ce diferenţe. Cum reuşesc să convieţuiască şi să îmbine ambele stereotipuri.  (Iaromira Popovici)

● Oana Popa, funcţionară, Paris

Ne-am cunoscut la un master, acum 18 ani. Am constatat o grămadă de deosebiri în ritualuri. M-a şocat puţin că, aproape de la primul rendez-vous, am plătit „nemţeşte“. De altfel, soţul meu e neamţ şi, dat fiind stereotipul, am „înghiţit“ mai uşor afrontul. De-abia după ani de zile nu mă mai împiedic cînd mă dau jos din autobuz, aşteptînd să-mi întindă mîna, dacă a coborît el primul… Nici un bărbat „occidental“ n-are obiceiul să ajute o femeie să se dea jos dintr-un mijloc de transport. Iar eu, cum eram obişnuită să mi se ofere un braţ de fiecare dată, mă împiedicam în mod sistematic. Viitorul meu soţ, pînă să-i explic cam cum stă treaba cu autobuzele prin Balcani, ajunsese deja la concluzia că sînt „împiedicată“.

Te loveşti, fără să vrei, aproape în fiecare zi. Majoritatea, din fericire, sînt benigne şi te fac mai mult să rîzi. Cu altele, după o mică furtună nesemnificativă, se ajunge la normal. Lumea e din ce în ce mai pestriţă în oraşele mari şi diferenţele culturale sînt vizibile de cum dai colţul străzii, aşa că ne aşteptam amîndoi.

Religia şi-o practică fiecare „pe cont propriu“, însă, cum nu ajunge şi în casă, fiind amîndoi creştini şi neavînd vreun impact dietetic major, din nou, nu reprezintă un subiect major. Nu cred că diferenţele şi lucrurile în comun le depăşesc, în cazul nostru, pe cele ale oricărui cuplu autohton.

Cu bunăvoinţă şi înţelegere, reuşeşti o grămadă de lucruri. În cazul nostru, adevăratul „hop“ a fost educaţia copiilor. Atunci, de-abia, diferenţele culturale sînt exacerbate, iar fiecare dintre protagonişti ţine absolut să-i transmită progeniturii tot bagajul cultural, lingvistic etc. şi consideră, în mod natural, că modelul lui e mai bun decît al celuilalt.

● Mircea P, manager, Paris

Am cunoscut-o pe soţia mea, franţuzoaică, la firma la care lucrez. Eram amîndoi însărcinaţi să ducem la bun sfîrşit un proiect complex, care a durat un an. Primul lucru care m-a cucerit la ea a fost faptul că avea convingeri puternice, sincere şi că nu calcula riscurile cînd lupta pentru ele.

Nu văd diferenţe culturale foarte mari. Marea diferenţă pe care o văd faţă de România de pînă în 1990 (cînd am părăsit ţara) este că, aici, o mai mare proporţie din femei se consideră autonome, nu au nevoie neapărat de sprijinul bărbaţilor pentru a avea o viaţă împlinită. Relaţia este, în mai mare măsură, de la egal la egal, ca un parteneriat fără disimetrie.

Avem fiecare conturi bancare diferite şi un cont comun, pe care îl alimentăm în mod egal. Fiecare îşi păstrează ce a agonisit înainte de căsătorie şi se pun în comun doar cele agonisite după. În ceea ce mă priveşte, trebuie să îmi corectez, în permanenţă – dar nu numai în viaţa cu partenerul, ci în general –, lipsa de anticipare şi susceptibilitatea. Nu ştiu dacă sînt caracteristici româneşti, dar observaţiile empirice mă fac să cred că da... În fine, în ceea ce priveşte modul de a primi prietenii şi de a-ţi deschide casa, este limpede că am tendinţa să fiu mai generos.

Partea religioasă nu a contat, căci soţia este atee, iar eu refuz să fac diferenţe între diferitele biserici creştine. Pot merge la slujba ortodoxă, catolică sau protestantă şi am fost deja împărtăşit de un preot catolic. După cîteva experienţe neplăcute, caut să evit contactul cu reprezentanţi ai BOR. Opţiunea ei nu mă deranjează şi am hotărît să dăm o educaţie religioasă neutră copiilor noştri şi să-i lăsăm să îşi decidă opţiunea la vîrsta la care vor fi capabili.

● Genţiana, profesoară, Paris

Cînd ne-am cunoscut, partenerul meu francez şi cu mine eram doctoranzi în acelaşi birou. Unii bărbaţi de aici consideră că şi femeile trebuie să „facă cinste“ la restaurant/cinema/cafenea. Ba chiar li se pare normal să o facă mai des decît ei, în cazul în care cîştigă mai bine decît aceştia. Nu îi deranjează să se lase „întreţinuţi“. Nu îi deranjează să fie conduşi cu maşina şi ei să nu conducă. Nu îi deranjează ceea ce aş numi o „inversare a rolurilor“, scandaloasă pentru mine.

Diferenţe? Eu sînt mult mai obişnuită cu lipsurile, cu economiile, el nu mai mănîncă un iaurt dacă a expirat de o zi. De asemenea, relaţia cu autoritatea e alta: eu – flexibilă, el – rigid. La spectacole sau în tren, el nu admite să schimbe locurile, de jena de a fi deplasat. Cu bicicleta nu trece pe roşu etc. etc.

Nu sîntem căsătoriţi, deşi eu ţineam la ceremonia religioasă a căsătoriei. Partea socială ne desparte: eu frecventez români, şi el, separat, banda lui.

Foto: Irina Dumitrașcu

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.