Îngropați în plastic?

Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
Îngropați în plastic? jpeg

Dragă cititoare, drag cititor, te rog să faci un exercițiu de memorie. Un exercițiu privind săptămîna abia încheiată. Amintește-ți, dacă poți, de cîte ori ai băut apă din sticle de plastic (de la cele mici, de o jumătate de litru, la apa din recipiente mari, de doi litri sau mai mult). De cîte ori ai amestecat cu paleta de plastic în cafea și ți-ai turnat, tot în cafea, lapte din capsule mici – făcute tot din plastic. De cîte ori ai băut vreun suc – tot din recipiente de plastic. Poate că ai băut sucuri sau cocktailuri la bar, și atunci ai avut în pahar paie. Tot de plastic. Cîte țigări ai fumat, mă refer la țigări cu filtru. Cîte iaurturi/mezeluri sau brînzeturi păstrate în ambalaje de plastic ori snack-uri (evident, păstrate tot în plastic) ai consumat? Cel mai probabil, nu îți mai amintești numărul exact. Cu siguranță acum, că te gîndești, realizezi că au fost multe. Deosebit de multe.

După utilizare, care durează de regulă cîteva minute, toate aceste ambalaje sau accesorii (nu știu cum pot fi definite paletele de amestecat în cafea sau paiele pentru băuturi) se transformă în deșeuri.

Ce se întîmplă cu acestea? În general, deșeurile au două direcții majore. Fie sînt colectate de către sistemele de salubritate, fie ajung în natură.

Deșeurile de plastic colectate de către sistemele de salubritate au, la rîndul lor, destine diferite, în funcție de modul în care sînt separate de celelalte reziduuri. Nu foarte des, deșeurile de plastic sînt colectate și destinate reciclării. Acesta ar trebui să fie destinul normal al oricărui deșeu, să redevină o materie primă. E singura șansă ca omenirea să nu fie acoperită într-o bună zi de munți de gunoaie. Altele ajung în gropile de gunoi impermeabilizate. Vor avea nevoie, la fel ca toate celelalte ambalaje de plastic, de sute sau chiar mii de ani ca să se degradeze. Cea mai nenorocită soartă dintre deșeurile de plastic colectate o au cele care sînt arse. De fapt, nenorocirea nu se abate asupra plasticelor, ci asupra celor care le ard și a celor care trăiesc în vecinătatea zonelor unde sînt arse aceste materiale. De ce? Prin arderea plasticelor, în aer se degajă dioxina, component deosebit de toxic, care ajunge în organismul uman și se bioacumulează. Rămîne adică în corp pentru perioade foarte lungi de timp. Efectele nocive ale dioxinei sînt deosebit de grave și pot genera nenumărate boli, fiind și cancerigene.

Ce se întîmplă însă cu gunoaiele de plastic ajunse în natură? În perioadele de ploi, cînd în vaduri ape repezi curg, acestea strîng în drumul lor toate aceste ambalaje de plastic și le duc spre rîuri mai mari, de acolo spre fluvii, de unde plasticele ajung în mări și oceane. Oceanul planetar a ajuns astfel să fie principala groapă de gunoi a Omenirii.

Cu o viteză amețitoare ne acoperim cu plastic și ne distrugem și Oceanul Planetar, principala sursă de viață a planetei.

Celor interesați – și cîteva cifre, așa cum au fost excelent sintetizate într-un articol apărut acum doi ani în The Guardian, care a strîns informații din numeroase rapoarte realizate de către Agenția Europeană de Mediu, alte organizații internaționale și proiecte de cercetare. Pe glob, în fiecare minut sînt cumpărate un milion de sticle de apă, fabricate din plastic. Dintre acestea, peste 90% nu sînt reciclate. Iar cererea de asemenea recipiente crește spre 20.000 de sticle pe secundă. Rămînînd strict la sticlele de plastic pentru apă, vînzarea anuală la nivel global a ajuns la o jumătate de miliard. Și mai sînt și altele: ambalajele de sucuri, alte băuturi, detergenți. La acestea putem adăuga și ambalajele de plastic pentru toate alimentele. Și lor li se alătură microplasticele. Particulele microscopice de plastic provenite din îmbrăcăminte, din diverse produse cosmetice sau alte activități umane. Chiștoacele nu sînt nici ele de neglijat, alte studii vorbind despre miliarde de resturi de țigări care ajung anual pe plaje și în mări.

Circa 10 milioane de tone dintre aceste plastice sînt înghițite în fiecare an de organismele vii din mări și oceane și intră astfel în lanțul trofic. Același studiu citat preia informația conform căreia fiecare dintre noi înghite anual peste 10.000 de fragmente de plastic.

Dacă omenirea va continua consumul de plastic în același mod, estimările făcute de mai multe instituții prestigioase de cercetare marină din lume arată că, în mai puțin de 30 de ani, în Oceanul Planetar va fi mai mult gunoi decît pește.

Și invazia gunoiului de plastic nu este doar o poveste din zone îndepărtate. Se întîmplă și la noi, sau poate mai ales la noi. Sînt numeroase filmări de la viiturile recente care arată mii de ambalaje de plastic care sînt duse de ape spre Dunăre, de unde ajung în Deltă și apoi în mare.

În anii de teren pe care i-am făcut, lucrînd în zona Dunării de Jos, dar mai ales în Delta Dunării, pe plajele și apele din vestul Mării Negre, pot spune că ambalajele de plastic și chiștoacele au ajuns să fie prezente peste tot, inclusiv în zone în care oamenii pătrund poate doar o dată sau de două ori pe an. Apele aduc cu ele roadele mizeriei, lipsei de educație și neglijenței din amonte, transformînd foste paradisuri sălbatice în spații de depozitare a deșeurilor. Analizele făcute de colegii mei pe sedimentele recoltate din Dunăre, Deltă, plajele sălbatice din fața Deltei și de pe fundul mării au conținut toate microplastice. Cu alte cuvinte, microplasticele au ajuns în fiecare din sutele de probe recoltate din cel mai mare sistem fluviu-deltă-mare din Uniunea Europeană. Și rămîn acolo, ca o dovadă a lipsei noastre de civilizație, pentru geologii care vor studia aceste zone peste cîteva milenii.

Vom muri deci îngropați în plastic? Eu sper că nu. Pe de o parte, în momentul de față sînt numeroase eforturi de cercetare la nivel global, prin care se caută soluții pentru degradarea plasticului deja existent în oceane și mări. Uniunea Europeană finanțează cîteva proiecte majore care caută să dezvolte tehnologii bazate pe microorganisme care pot metaboliza aceste deșeuri. Eforturi similare sînt în curs de derulare în mai toate zonele lumii.

Totul depinde însă și de noi. De comportamentul nostru și de rațiunea de care vom putea da dovadă începînd de azi. Și poate ne vom gîndi de mai multe ori dacă avem nevoie de paie de plastic, de palete, farfurii, pahare, orice ambalaj de plastic de unică folosință. Printr-un ordin recent, Comisia Europeană a interzis utilizarea acestora începînd cu anul 2021. Dar putem acționa mult mai rapid. Și nu doar atît. Fiecare chiștoc nearuncat pe străzi, în apă sau pe plajă este un pas înainte spre curățirea mediului. Eliberarea de gunoaie depinde, pînă la urmă, de fiecare dintre noi. 

Adrian Stănică este cercetător științific la Institutul Național de Geologie Marină – GeoEcoMar – și jurnalist științific.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
„Pietrele Foamei” au ieşit la suprafaţă în albiile secate ale Râului Elba: „Dacă mă vezi, să jeleşti”
Europa se confruntă cu o secetă severă în urma unor valuri de caniculă fără precedent, ceea ce a determinat scăderea dramatică a debitului unor râuri europene importante. În Germania, în albiile secate ale râurilor au ieşit la iveală pietre masive folosite în urmă cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relatează Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.