„Ingredientul secret e hotărîrea” - interviu cu Tudor BRĂDĂȚAN, director executiv Declic
În 2015 ați creat platforma independentă Declic, care promovează campanii și petiții online. Sînteți directorul ei fondator. Care au fost, de atunci și pînă astăzi, campaniile și petițiile mai importante organizate cu ajutorul Declic și care au avut succes?
Petițiile și campaniile pentru o Justiție independentă au fost o constantă în viața Declic, chiar din primii ani de la înființare. Colega noastră Luminița Dejeu a creat vizualul #REZIST + kit-ul de nesupunere civică pe 1 februarie 2017, chiar în zorii celor mai mari proteste de stradă din ʼ89 încoace. În doar cîteva zile, logoul desenat de mînă pe o pînză a devenit imaginea „revoluției luminii”. A fost folosit de mii de oameni, în zeci de moduri: la poza de profil, pe bannere, insigne, stickere, mărțișoare, a fost proiectat pe clădiri sau inscripționat pe panouri publicitare. Împreună cu membrii Declic am pus umărul la abrogarea OUG 13. Energia acelor momente ne-a făcut să insistăm în a convinge Parlamentul să nu adopte Legile Justiției: de la palmele galbene „Toți pentru Justiție“ la fluieratul hoției și audiențele la senatori. Independența Justiției a rămas o temă recurentă în campaniile noastre, mai ales că nici pînă azi Secția Specială de anchetare a magistraților n-a fost desființată sau legile Justiției nu au fost îndreptate. Dar asta nu ne-a descurajat, dimpotrivă, am devenit din ce în ce mai mulți în societate, dar mai ales în comunitatea Declic, care am înțeles că democrația se cîștigă și se păstrează zi de zi.
Un alt tip de campanii sînt cele de mobilizare la vot. În ultimii ani, nu a fost nici un scrutin pentru care Declic să nu hrănească spiritul civic al celor invitați la alegeri. Startul a fost dat de europarlamentare, ocazie cu care am făcut un maraton al conversațiilor persuasive pentru mersul la vot. Am colaborat cu Mircea Bravo și am realizat clipul Așa a zis bunica… Ba chiar ne-am energizat în Piața Victoriei cu un eveniment susținut de Europa FM. Asta ne-a deschis apetitul pentru continuarea campaniilor din preajma alegerilor, astfel încît, în 2020, am marșat pe mobilizarea tinerilor printr-un mix de clipuri audio, video și bannere care au ajuns la 600.000 dintre ei.
Declic e o comunitate diversă, adică lucrăm pe teme variate, dar și importante pentru membrii noștri. Așa se face că Declic a devenit parte a demersurilor pentru Legea adopțiilor, localizarea apelurilor prin 112, adoptarea sistemului SUMAL pentru trasabilitatea lemnului sau introducerea brățărilor electronice în cazurile de violență domestică. Comunitatea Declic este creată din sute de mii de oameni obișnuiți, care trăiesc în România sau în diaspora. În prezent, 920.188 de membri activi militează pentru o societate mai dreaptă. De aceea, ne vom mîndri întotdeauna cu campaniile comunității care militează pentru drepturi și șanse egale pentru toți cetățenii acestei țări, indiferent de sex, etnia lor, culoarea pielii, cui se închină sau pe cine iubesc.
Ați avut mai multe victorii decît vă așteptați? Ați fost surprins de unele dintre ele? Puteți estima un raport al acțiunilor reușite/nereușite?
Este dificil de estimat un raport între reușite și înfrîngeri. Mai ales că sînt înfrîngeri de etapă care pot fi considerate ulterior doar un pas intermediar. Mă gîndesc, de exemplu, la Campania „Salvați Roșia Montană“. A fost un moment foarte trist în 2018, cînd dosarul Roșia Montană a fost retras de la UNESCO, mai exact în mandatul lui George Ivașcu. Dar cu o campanie de mare amploare, pentru care s-a mobilizat întreaga societate, anul acesta am reușit să-l oprim la timp pe Florin Cîțu din a face aceeași nesăbuință. Și da, sînt victorii precum includerea Roșiei Montane în UNESCO, victorii care ne bucură enorm și care ne dau încrederea de a continua.
Din perspectiva activității pe care o desfășurați, cît de tare înrădăcinate vi se par inerția socială în România, resemnarea, mentalitatea exprimată de formule de tipul „Asta e, n-avem ce face“? Ați observat o evoluție la acest capitol?
Cu inerția socială și, în general, resemnarea cetățenilor ne confruntăm cel mai des. Dar aș zice că ne îndreptăm într-o direcție tot mai bună. Dacă mă gîndesc la trecut, la anii ʼ90 și începutul anilor 2000, aș avea totuși numeroase motive să fiu optimist. Față de atunci, ne mobilizăm mult mai ușor și pe teme mult mai variate. Nu aș fi zis în acei ani că este posibil în România să ne strîngem un grup de cetățeni suficient de numeroși și hotărîți încît să schimbăm decizii guvernamentale sau chiar rezultatul unor alegeri. Ceea ce a devenit azi rutină erau rare excepții acum zece sau douăzeci de ani.
Care sînt domeniile, problemele cu mai mare aderență din partea publicului, a semnatarilor de petiții și care sînt cele la care ați sesizat o participare mai scăzută?
Membrii Declic sînt foarte conectați la pulsul societății, de aceea probabil cele mai aderente campanii rămîn cele de reacție rapidă. Adică se întîmplă ceva în țară, de cele mai multe ori problematic, și atunci oamenii se emoționează, se enervează, pe scurt reacționează pentru a cere îndreptarea situației. La polul opus sînt campaniile care abordează subiecte sistemice, precum, de exemplu, schimbările climatice. Acest tip de subiect necesită și foarte mult efort de educare, ca mai apoi membrii Declic să se simtă suficient de informați și să reacționeze. Dar nu aș zice neapărat că numărul participanților la o campanie e determinant în cîștigarea acesteia. Dimpotrivă, ingredientul secret este hotărîrea cu care ei se implică. Și aici e nevoie de o persistență extraordinară, dar așa cum bine a zis Margaret Mead: „Fără îndoială că un grup mic, dar dedicat de cetăţeni poate schimba lumea; de fapt, este singurul lucru care a schimbat lumea pînă acum”.
Care este sau care a fost cea mai grea acțiune cu care s-a confruntat Declic?
Cel mai greu ne este să ne asigurăm finanțarea organizației și să ne păstrăm totodată independența și libertatea de acțiune. Nu acceptăm fonduri din partea nici unei entități care ar dori să ne influențeze și asta ne limitează foarte mult opțiunile. Noi sîntem cel mai fericiți cînd putem pune la cale campanii ale căror costuri sînt susținute din mici donații ale membrilor. Nu cred că schimbarea socială se va realiza altfel decît prin mii de cetățeni care pun fiecare cîte 15 sau 20 de lei pentru cauzele în care cred.
Cine și cum poate iniția o petiție sau o campanie? Cînd considerați că o asemenea acțiune a ajuns la bun sfîrșit?
Din fericire, Declic nu înseamnă doar petițiile și campaniile inițiate de echipă. Comunitatea are un instrument propriu, numit CampaniaMEA, prin intermediul căruia orice cetățean poate monta și lansa o petiție în doar cîteva minute. Bineînțeles, simpla lansare a unei petiții nu îți asigură vreo reușită, dar este primul pas în a aduce oamenii împreună pentru un țel comun. De acolo sînt necesari, de cele mai multe ori, mulți alți pași pentru a putea schimba lucrurile în bine.
a consemnat Andrei MANOLESCU
