Îndrumător de lecturi

Radu Pavel GHEO
Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
Scurta mea listă de eroi locali jpeg

Unul dintre clişeele vremii noastre (mă tem că şi al vremilor trecute) e acela că tinerii din ziua de azi nu mai citesc. Cum să mai citească, de vreme ce pierd vremea la calculator, pe Internet, prin cluburi şi pe străzi?  Nici noi, pe vremea noastră, nu mai citeam ca odinioară, căci pierdeam vremea prin discoteci, pe stradă... numai calculator nu aveam. Nici Internet. Presupun că, la rîndul lor, nici părinţii noştri nu mai citeau ca odinioara odinioarei. Şi aşa mai departe – dar nu prea mult, fiindcă ajungem în vremurile, nu prea îndepărtate, cînd în România analfabetismul nu mira pe nimeni, iar lecturile da. Cum e greu să evaluezi pofta de lectură a altor generaţii (nici cu a ta nu e prea uşor), m-am dus, mînat de curiozitate, pe cîteva forumuri de cititori de cărţi, adică în spaţiile acelea virtuale de pe Internet, care te împiedică să citeşti. Acolo îi  descoperi pe cititorii autentici, nespecializaţi, care nu şi-au făcut din lectură (sau din scris) o meserie, ci fac asta doar din plăcere. Şi ce citesc ei? Cum îşi selectează lecturile, cum le evaluează, ce li se pare important? 

Pentru puriştii literaturii o astfel de investigaţie ar putea să ofere destule surprize. Pe forumul softpedia, de exemplu, la secţiunea de discuţii despre scriitorii români, există – pe lîngă paginile de discuţii generale – cîteva topics dedicate doar unui autor sau unei cărţi. Unele au stîrnit destul interes ca să umple cîteva pagini de discuţii. Cine sau care sînt ele? Păi, ar fi aşa: Ion al lui Rebreanu, Cişmigiu et co. al lui Grigore Băjenaru, Elevul Dima dintr-a şaptea de Mihail Drumeş, M. Eminescu, Pavel Coruţ, George Bacovia, Adrian Păunescu, Ileana Stan (?), Radu Tudoran, Moromeţii lui Preda, De ce iubim femeile de Mircea Cărtărescu, I.L. Caragiale, Baltagul lui Sadoveanu, Patapievici şi – cel mai comentat topic – Cireşarii lui Constantin Chiriţă. Pe acelaşi forum există şi o secţiune intitulată „Cărţi care mi-au schimbat viaţa“, adică o treabă cu adevărat serioasă, căci o carte care (crezi că) îţi schimbă viaţa nu-i de ici, de colo. Şi ce cărţi pot schimba viaţa unui om? Maestrul şi Margareta, Cei trei muschetari, Lupul de stepă, Cireşarii, Dune, cărţile lui Karl May, Arta conversaţiei a Ilenei Vulpescu, Alexis Zorba, La Medeleni, Alchimistul lui Coelho, Pe aripile vîntului, Romanul adolescentului miop, seria „Harry Potter“, Crimă şi pedeapsă, Parfumul lui Patrick Süskind, Misterele Parisului, cărţile de război ale lui Sven Hassel, Cămaşa lui Hristos, Procesul lui Kafka, romanele lui Pavel Coruţ, Jurnalul fericirii al lui Steinhardt, Oameni şi şoareci, Ada sau ardoarea, Cinci ani la Auschwitz, Magicianul lui Fowles ori Aşa grăit-a Zarathustra. 

Mă uit şi mă gîndesc cît de tare diferă listele de mai sus de canonul cititorilor „profesionişti“. Există cărţi a căror valoare literară a fost considerată – în general pe bună dreptate – una redusă şi totuşi au rezistat la proba timpului şi a cititorilor mai mult decît scrieri declarate canonice. Printre autorii studiaţi de mine în liceu (şi nu din motive ideologice) se număra Alexandru Ivasiuc, azi aproape uitat; în schimb, cărţile lui Radu Tudoran – Fiul risipitor sau Toate pînzele sus! – se citesc şi azi cu pasiune, ca şi Cireşarii sau La Medeleni. Bănuiesc că se vor mai citi cel puţin pînă la sfîrşitul secolului. 

Desigur, forumiştii sînt – cum spuneam – cititori nespecializaţi. Nu ştiu să evalueze critic construcţia unei cărţi, consistenţa personajelor sau a naraţiunii, caracterul inovator al unei opere, locul ei în literatura universală ş.a.m.d. Dar citesc. Cu sinceritate şi pasiune, de plăcere sau ca să se instruiască; citesc pentru că asta sînt: cititori. Ei sînt publicul. Pe ei îi vînează editorii şi librarii, la ei se raportează scriitorii. Iar pentru ei cărţi precum cele de mai sus sînt importante. Păi, cum nu, dacă le-au schimbat viaţa? Poţi să preţuieşti mai mult un roman de (să zicem) Faulkner ori Joyce decît Alchimistul lui Coelho, atunci cînd cel din urmă ţi-a hotărît destinul? Şi atunci care cărţi mai contează? Pentru fiecare, altele. De fapt, dacă mi-ar sta în puteri, aş introduce la o facultate umanistă (poate la Litere, poate la Psihologie?) un curs de Îndrumarea Lecturilor. Nu l-aş vrea sofisticat şi încărcat de teorii despre valoarea artistică şi socială, ci unul centrat pe cititor ca individ, într-un moment dat al vieţii lui. Apoi, cursul absolvit la purtător, să chemi oamenii la tine şi să le recomanzi lecturile adecvate. Să vină şi să ţi se dezvăluie, ca la psihanalist, iar tu să-i conturezi profilul de cititor şi să-i recomanzi cărţi care în mod sigur or să-i placă. 

Căci nu toate cărţile se potrivesc cu toţi oamenii. Pentru fiecare om lecturile esenţiale sînt altele – şi se mai şi modifică de-a lungul timpului. Ce să citeşti cînd eşti furios pe lumea de azi? Caragiale, Mark Twain, Houllebecq? Dar cînd ai avut o zi proastă la serviciu? Poate Jerome K. Jerome. Un David Lodge sau Lucky Jim al lui Kingsley Amis cînd ai frustrări academice, un Michael Ende cînd lumea ţi se pare urîtă, Don Quijote cînd îţi piere entuziasmul şi încrederea în oameni. Iar cînd eşti adolescent sau adolescentă sau eşti într-o dispoziţie nostalgică şi vrei să-ţi aminteşti de copilărie, oho... de unde să încep? 

Îndrumător de lecturi. Da, asta ar fi o meserie frumoasă. 

Radu Pavel Gheo este scriitor.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea – mai ambițioși ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi înțelese și nici respectate dacă uităm că tragedia merge de braț cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate să aibă umor
În ţările cu colectivism puternic şi concentrare a puterii, cum este țara noastră, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
Să rîzi? Să plîngi? Despre rîsu’-plînsu’ lumii noastre
Rîsul poate fi socotit drept un fel de soluţie terapeutică pentru a ieşi din marile şi micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creangă cel afectuos
După spectacole, pe scena frumosului Teatru „Regina Maria“ din Oradea au urcat dnii George Banu și Marcel Iureș pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisică
„Toate pisicile sînt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisică”.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?