Îndatorarea generaţiilor viitoare

Publicat în Dilema Veche nr. 341 din 25 august - 1 septembrie 2010
Îndatorarea generaţiilor viitoare jpeg

- interviu cu Florin POGONARU -

Cum aţi defini actuala criză din România? E o criză economică, financiară, fiscală, administrativă?

Din punct de vedere strict rom├ónesc este o criz─â a culturii institu┼úionale. Sigur, ea reflect─â o criz─â a valorilor de toate felurile. Exact ├«n urm─â cu un an am publicat un studiu despre patru scenarii posibile pentru economia rom├óneasc─â ├«n urm─âtorii doi ani. Analiza noastr─â se baza pe faptul c─â ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Rom├ónia este rezultatul a dou─â crize. Una este cea interna┼úional─â, care p├«n─â la urm─â e o criz─â ce exprim─â ruptura existent─â ├«ntre locurile unde se produc banii ┼či locurile unde se cheltuiesc banii ┼či reflect─â culturile diferite care ├«nso┼úesc aceste lucruri. At├«ta timp c├«t banii se vor produce ├«n ┼ú─ârile manufacturiere ┼či de┼úin─âtoare de resurse, cum s├«nt China, India sau chiar ┼ú─ârile arabe, care au o cultur─â a economisirii banului ┼či nu a cheltuirii lui, iar banii ─â┼čtia ├«┼či vor c─âuta locul ├«n care s─â fie cheltui┼úi ├«n ┼ú─âri a c─âror cultur─â e orientat─â spre consum, cum e America, ruptura ├«ntre cele dou─â locuri va crea un adev─ârat tsunami de bani ├«n c─âutare de plasament. Din c├«nd ├«n c├«nd, cei care plaseaz─â ace┼čti bani vor g─âsi goluri prin legisla┼úie ┼či vor mai inventa ├«nc─â o dat─â un mod de a face praf aceia┼či bani. Fenomenul nu este nou. ├Änainte, modalitatea prin care banii, care nu-┼či g─âseau plasament, erau ÔÇ×arunca┼úi pe geamÔÇť, a fost aceea de ├«mprumuturi c─âtre ┼ú─ârile ├«n curs de dezvoltare. ┼×i a ap─ârut atunci marea criz─â a datoriilor ┼ú─ârilor ├«n curs de dezvoltare. P├«n─â la urm─â, criza interna┼úional─â nu se va echilibra dec├«t atunci c├«nd chinezul va reu┼či s─â cheltuiasc─â bani precum americanul, iar americanul va putea s─â economiseasc─â precum chinezul. C├«nd nu va mai exista acest tsunami de bani dintr-o parte ├«n alta, care m─âtur─â totul ├«n drumul lui. Globalizarea ne-a luat pe nepreg─âtite ┼či nu a egalizat aceste valori culturale legate de economisire.

 ├Än┼úeleg c─â acest tsunami a trecut ┼či peste Rom├ónia ┼či a developat ┼či problemele noastre mai vechi.

Da. Se zice c─â aceast─â maree imens─â de bani a ridicat toate b─ârcile ├«n toate porturile, inclusiv ├«n porturile rom├óne┼čti, chit c─â b─ârcile erau de fapt ni┼čte h├«rburi. ─ésta e primul element al crizei, apropo de studiul de care vorbeam. Deci primul element al crizei noastre e cel interna┼úional. Cel─âlalt element al cuplului ├«n care e prins─â economia rom├óneasc─â e cel specific nou─â. Este criza institu┼úiilor noastre. Dac─â traducem ├«n valori fundamentale, aderarea noastr─â la Uniunea European─â ÔÇô indiferent de ce se spune (c─â de fapt am visat la marele portofel european) ÔÇô a fost dorit─â de rom├óni pentru c─â oamenii visau s─â ┼čtie c─â ┼či ├«n societatea rom├óneasc─â lucrurile s├«nt la locul lor, c─â justi┼úia func┼úioneaz─â, c─â ┼čcoala func┼úioneaz─â ┼či a┼ča mai departe. Visul nostru a fost s─â import─âm institu┼úii europene. Visul r─âm├«ne, dar, din p─âcate, dac─â p├«n─â la aderare am f─âcut ni┼čte pa┼či ├«n construirea de asemenea institu┼úii viabile, dup─â aceea am l─âsat-o balt─â, aplic├«nd vechea noastr─â tactic─â de a ne da dup─â fustele institu┼úiilor interna┼úionale. De fiecare dat─â guvernan┼úii no┼čtri au spus ÔÇ×astea s├«nt regulile Uniunii EuropeneÔÇť sau ÔÇ×asta ne cere FMIÔÇť. Orice guvernant viseaz─â s─â aib─â institu┼úii puternice prin care s─â schimbe lucrurile de pe o zi pe alta. Este acel sindrom care se cheam─â being China for one day. Noi nu mai reu┼čim s─â ne definim ca fiind noi ├«n┼čine nici m─âcar pentru o secund─â. Vis─âm tot timpul la ÔÇ×being China for one dayÔÇť, s─â pun─â cineva m├«na s─â fac─â ordine ├«ntr-o zi ┼či apoi s─â fim cu to┼úii al┼úii ┼či s─â avem totul structurat. Nimeni nu viseaz─â s─â ne punem noi ├«n┼čine capul la treab─â ┼či s─â ├«ncerc─âm noi s─â respect─âm regulile ┼či s─â ├«n┼úelegem c─â statul nu e o institu┼úie pe care o jefuim ├«n comun, ci una care ne fixeaz─â regulile de joc ┼či ne ap─âr─â tocmai de cei care au tendin┼úa s─â ├«ncalce regulile.

Unele analize spun c─â ├«n Europa, acest nou val al crizei st├«rnit de ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Grecia (val care risc─â s─â compromit─â ┼či revenirea economic─â din alte continente), ar fi cumva cauzat ┼či de ne├«ncrederea ├«n competen┼úa guvernelor europene ┼či ├«n m─âsurile anticriz─â pe care acestea le pot lua. Cum se plaseaz─â Rom├ónia ├«n aceast─â conjunctur─â?

Unul din cele patru scenarii posibile pentru urm─âtorii doi ani, pe care le-am f─âcut noi ├«n 2009, s-a adeverit. Era cel care prevedea condi┼úiile unei crize interna┼úionale slabe ┼či institu┼úii autohtone slabe, scenariu subintitulat ÔÇ×merge ┼či a┼čaÔÇť. Noi am definit un cuplu fundamental de crize pentru economia rom├óneasc─â: criza interna┼úional─â ┼či cea rom├óneasc─â. Sigur ├«ns─â, ├«n aceast─â criz─â interna┼úional─â avem ├«n plus o accentuare a crizei europene. Europa descoper─â c─â nu poate avea uniune monetar─â f─âr─â a avea ┼či uniune politic─â. Descoper─â c─â ori bugetul Greciei ajunge s─â se scrie la Frankfurt, ori lucrurile nu merg. Deci, dincolo de ├«n┼úelegerile aparente, avem de-a face cu o criz─â a Europei care va avea impact ┼či asupra noastr─â. Impactul nu-l vom sim┼úi ├«ns─â din plin pentru c─â nu am aderat ├«nc─â la moneda comun─â. ├Äl vom sim┼úi ├«n sensul c─â zona euro se va redefini. Cel mai probabil, va fi o zon─â euro ├«n care exist─â angajamente ferme ┼či vor fi diverse alte zone ├«n care se vor g─âsi solu┼úii intermediare, merg├«nd chiar p├«n─â la revenirea la monezile na┼úionale. Mai devreme sau mai t├«rziu, contribuabilul german va pune pe tapet problema c─â el iese la pensie la 67 de ani, ┼či grecul ÔÇô mult mai devreme. Ruptura cultural─â care exist─â ├«ntre Grecia ┼či Germania a izbucnit acum ├«n general ├«ntre ┼ú─ârile sudice ┼či cele nordice ┼či ia forme printre care ┼či aceast─â criz─â financiar─â. P├«n─â la urm─â ┼či nem┼úii s├«nt par┼úial vinova┼úi de criz─â deoarece nu cheltuiesc c├«t ar trebui pentru a face ca motoarele s─â mearg─â bine, dup─â cum, sigur, grecii s├«nt vinova┼úi de un consum mai mare dec├«t ┼či-ar putea permite ├«n orice formul─â am socoti.

Imediatul ┼či importantul

Acum, observ─âm c─â solu┼úiile v├«nturate la noi ├«n ┼úar─â s├«nt c├«t se poate de diverse, merg de la o extrem─â la alta. Unii recomand─â o cre┼čtere semnificativ─â a taxelor ┼či impozitelor, al┼úii, dimpotriv─â, cer sc─âderea lor la o scar─â la fel de semnificativ─â. Guvernul a ales varianta m─âririi TVA-ului ┼či apoi chiar unii membri ai s─âi ┼či pre┼čedintele s-au declarat nemul┼úumi┼úi de aceast─â solu┼úie. Ce s─â mai ├«n┼úeleag─â popula┼úia din asta?

┼×ti┼úi ce observ eu? Cel pu┼úin pe plan interna┼úional exist─â o dezbatere clar─â ├«ntre austeritate ┼či keynesism. E o discu┼úie clar─â cu argumente pro ┼či contra. La noi e un amestec al subiectelor ┼či al argumenta┼úiei ├«ntre cei care discut─â imediatul, ce trebuie s─â facem s─â ne salv─âm pe moment, ┼či cei care discut─â ceea ce eu a┼č numi importantul, adic─â ce ar trebui f─âcut pe termen mediu ┼či lung. De fiecare dat─â c├«nd cei de la putere spun c─â trebuia neap─ârat s─â apel─âm la FMI pentru c─â altfel am fi avut o criz─â dramatic─â ├«n Rom├ónia, cu mi┼čc─âri sociale grave ┼či a┼ča mai departe, ceilal┼úi r─âspund cu ce e important pentru ┼úar─â, adic─â institu┼úiile s─â func┼úioneze, s─â devenim riguro┼či ┼či altele de acest fel. At├«ta timp c├«t dezbaterea de la noi se va situa ├«n acest cadru, va exista o stare de confuzie general─â pentru c─â toat─â lumea pare s─â aib─â dreptate.

Lu├«nd lucrurile pe r├«nd, imediatul a ├«nsemnat necesitatea interven┼úiei FMI-ului, pentru c─â, altfel, ├«ntr-adev─âr ├«ntr-o economie mic─â ┼či care avea acces limitat la finan┼úare interna┼úional─â (pentru c─â era un punct maxim al crizei interna┼úionale) totul ar fi intrat ├«n colaps. Pe de alt─â parte, acest apel era necesar pentru c─â politicienii no┼čtri nu-┼či asumau nimic ┼či le trebuia acele fuste dup─â care s─â se ascund─â, de tipul: ÔÇ×a spus FMI-ul c─â trebuie s─â reducem cheltuielile bugetare, c─â aparatul birocratic e aberant ┼či costisitor...ÔÇť Solu┼úia asta o ┼čtiam ┼či singuri, dar problema noastr─â era c─â nu avem politicieni care s─â ri┼čte, s─â-┼či asume c─â nu vor mai fi la putere vreo dou─â cicluri electorale ┼či s─â ia m─âsurile pe care le ┼čtiam cu to┼úii. ─ésta e imediatul de care, dac─â nu trecem, degeaba vorbim de important. Politicienii ┼či-au asumat ├«ns─â acele t─âieri de 25% abia la un an dup─â ce au apelat la FMI. Am cheltuit banii de la FMI ┼či Uniunea European─â, pentru ca politicienii no┼čtri s─â se salveze ├«nc─â un an.

Uluitoarea complezenţă a FMI

Ce se observ─â ├«ns─â e c─â ┼či FMI-ul a intrat ├«ntr-o stare de complezen┼ú─â. De exemplu, din discu┼úiile noastre directe a rezultat foarte clar c─â reformele structurale dure le vor face la un urm─âtor ├«mprumut. Deci complezen┼úa asta se manifest─â prin acceptarea am├«n─ârii realiz─ârii ┼úintelor de reducere a arieratelor, a modific─ârii anchilozatei legisla┼úii a muncii... Uluitor este c─â s-au acceptat previziunile Guvernului rom├ón c─â vom avea cre┼čteri de ├«ncas─âri cu 7% ├«ntr-un moment ├«n care se ┼čtia c─â totul merge ├«n jos. Putem spune c─â sub influen┼úa noilor curente de g├«ndire economic─â, FMI-ul a intrat ├«n jocul rom├ónesc, chiar ├«n scenariul pe care noi l-am numit ÔÇ×merge ┼či a┼čaÔÇť. Ar trebui s─â nu continu─âm cu FMI p├«n─â nu stabilim foarte clar ce facem cu banii pe care-i primim de la ei ┼či de la Uniunea European─â.

P├«n─â acum, comportamentul guvernan┼úilor a fost schizoid. ┼ói-ai asumat t─âierea a 25% din salarii, ai atacat ┼či mediul de afaceri prin cre┼čterea TVA, dar nu ┼úi-ai asumat reducerea personalului excedentar din domeniul bugetar ┼či nici nu i-ai stimulat pe cei care chiar fac ceva important, de exemplu pe cei care lucreaz─â cu banii europeni. De ce credem c─â func┼úionarii de la stat vor ├«ncepe de m├«ine s─â g─âseasc─â solu┼úii dup─â ce le-ai t─âiat salariile cu 25%? Speri c─â dup─â aceast─â t─âiere ei o s─â munceasc─â de cinci ori mai bine ┼či o s─â creasc─â de cinci ori ritmul de accesare a fondurilor europene?


Exist─â modele ├«n jur, ├«n ┼ú─âri care nu au nici ele o cultur─â institu┼úional─â grozav─â, eventual tot foste comuniste, de solu┼úii pentru ie┼čirea din criz─â?

Se pare c─â ├«n ┼ú─âri care au trecut prin crize fundamentale exist─â o memorie social─â remanent─â. ├Än Polonia de exemplu, care a reu┼čit ca ├«n perioadele bune s─â nu cad─â ├«n excese. Noi acum, dup─â excese f─âcute sub toate guvernele din ultima vreme, trebuie s─â redres─âm un tren complet deraiat. ├Än asemenea situa┼úie nu s-a g─âsit nici Polonia, nici Bulgaria. La nivel popular nu exist─â percep┼úia dramatismului situa┼úiei ├«n care s├«ntem. Aici intervin din nou politicienii care am─âgesc divag├«nd ├«n subiectul importantului ÔÇô cum spun eu.


P├«n─â c├«nd crede┼úi c─â ne putem am─âgi a┼ča, p├«n─â unde se poate merge cu am├«n─ârile?

Solu┼úia prin care se sper─â s─â se scape e aceea de a ├«mpinge totul spre genera┼úiile viitoare. Un laureat al Premiului Nobel vorbea despre ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n general ├«n lume, dar observa┼úia se potrive┼čte foarte bine cu ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Rom├ónia. Spunea c─â asist─âm la cea mai mare expropriere de la revolu┼úia bol┼čevic─â ├«ncoace. Dac─â atunci a fost expropriat─â o clas─â politic─â ├«n favoarea altora, la criza actual─â au fost expropriate genera┼úiile viitoare ├«n favoarea genera┼úiei actuale. Sigur c─â spa┼úiul de ├«ndatorare (spun asta ├«n condi┼úiile complezen┼úei FMI, de care vorbeam) probabil c─â mai exist─â, dar ─â┼čtia s├«nt bani pe care vor trebui s─â-i pl─âteasc─â genera┼úiile viitoare. ┼×i probabil c─â ar fi mai bine s─â ne confrunt─âm acum cu realitatea, dec├«t s─â tot ├«mpingem lucrurile pe spinarea genera┼úiilor viitoare.

a consemnat Andrei Manolescu

Florin Pogonaru este pre╚Öedintele Asocia╚Ťiei Oamenilor de Afaceri din Rom├ónia, pre╚Öedinte al grupului Central European Financial Services, membru ├«n comitetul supervizor al BCR, pre╚Öedinte al Institutului European Rom├ón ╚Öi membru al Consiliului Economic Consultativ al prim-ministrului.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.