Încrederea este pentru cei săraci

George VULC─éNESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 531 din 17-23 aprilie 2014
Încrederea este pentru cei săraci jpeg

├Äncrederea este moneda de schimb pentru speran┼úa rom├ónului de r├«nd. O dat─â la patru ani, cursul acesteia cre┼čte vertiginos, ├«nainte de scrutinul electoral, ┼či scade abrupt, odat─â cu ├«ndep─ârtarea de momentul desemn─ârii guvernului. Din perspectiva evolu┼úiei ├«ncrederii de care se bucur─â, Guvernul Ponta face excep┼úie de la regul─â. Pentru mine nu exist─â Guvernul Ponta 1, 2, 3 sau c├«te or mai fi (dac─â or mai fi, de vreme ce titularul se preg─âte┼čte de preziden┼úiale). Exist─â doar un singur Guvern Ponta, beneficiarul unei imunit─â┼úi crescute la atenuarea ├«ncrederii votan┼úilor. Alegerile din decembrie 2012 au prins Guvernul Ponta ├«n func┼úie, deja de opt luni, iar alegerile preziden┼úiale din 2014 ├«l g─âsesc ├«n pozi┼úia de invidiat (politic) de a-┼či conserva procentul de ├«ncredere c├«┼čtig─âtor.

Cum reu┼če┼čte aceast─â performan┼ú─â? Simplu. D├«nd din ceea ce nu are! Adic─â ceea ce face de la momentul ├«nvestirii, ├«n luna mai 2012.

Pentru cine nu ├«┼či pune problema c─â un guvern nu produce bani ┼či, ca s─â-i dea trebuie s─â ia de la cineva (sau de undeva), ├«ncrederea nu poate fi erodat─â.

Ad─âug├«nd amnezia funciar─â a rom├ónului la re┼úeta succesului politic, Guvernul Ponta a mar┼čat f─âr─â re┼úinere la varianta de cre┼čtere rapid─â ┼či facil─â a veniturilor statului prin majorarea accizelor la carburan┼úi (cu acordul FMI-ului, acest paravan ideal pentru l─âcomia guvernan┼úilor, indiferent de titulatur─â, dar hulit, pe r├«nd, de cei afla┼úi ├«n opozi┼úie). Teoria spune c─â, dac─â ai suficient─â putere de a da, ai ┼či suficient─â putere pentru a lua. Iar guvernul a┼ča procedeaz─â. Faptul c─â ia discre┼úionar ┼či d─â la fel nu se vede ├«n nici un sondaj de opinie. Se reg─âse┼čte ├«ntr-un indicator de performan┼ú─â al ANAF pe care premierul se tot str─âduie s─â-l bage sub pre┼č: veniturile statului. La ├«ncas─âri de 32% din PIB, deficitul bugetar se ├«nc─âp─â┼ú├«neaz─â s─â fie, anual, cu dou─â miliarde de euro mai mic dec├«t cheltuielile antamate la fiecare nou─â proiec┼úie bugetar─â.

Re├«ntregiri de salarii la stat ┼či pensii, plus index─âri, premian┼úi ├«nt├«i la cre┼čtrea PIB ├«n Europa, explozie a exporturilor ┼či a produc┼úiei agricole, dublarea sumelor atrase din fondurile europene, infla┼úie minim─â record, presiune pe sc─âderea dob├«nzilor bancare etc. Prea multe lucruri bune li se ├«nt├«mpl─â Rom├óniei ┼či rom├ónilor, pentru a mai discuta despre contradic┼úii ÔÇô cum ar fi sc─âderea consumului. Dar─âmite s─â mai fie readuse pe tapet subiectele: clientelism, corup┼úie, furt, risip─â ┼či altele din categoria celor ce pericliteaz─â ┼úintele de deficit bugetar ┼či dilueaz─â ponderea veniturilor colectate ├«n PIB.

Se mai ├«nt├«mpl─â, ├«ns─â, ca mici accidente s─â mai deturneze opinia public─â de la imaginea pe care i-o proiecteaz─â guvernul. Din c├«nd ├«n c├«nd, apare un neofit ├«n chestiuni de gospod─ârire bugetar─â ┼či face gre┼čeli de exprimare traduse, ulterior, de premier. Un exemplu a fost dat de consiliera ajuns─â ministrul Finan┼úelor, dup─â ce aceasta s-a confruntat cu incapacitatea rom├ónilor de a-┼či pl─âti taxele. A publicat chiar ┼či un text moralizator despre evaziunea din pia┼úa imobiliar─â, la care a fost martor involuntar. Povestea specialistei care a g─âsit explica┼úia g─âurilor negre din Buget abia dup─â ce Guvernul i-a promis c─â ├«i deconteaz─â chiria a st├«rnit deopotriv─â admira┼úie ┼či dezaprobare. Cei ce au admirat-o au ┼či promovat-o. Dar butada ÔÇ×Rom├ónii nu scap─â de moarte, dar cu siguran┼ú─â scap─â de impoziteÔÇť va face ├«n mod cert o carier─â mai lung─â dec├«t a absolventei de Harvard hot─âr├«t─â s─â seduc─â evazionistul rom├ón cu lec┼úii pilduitoare.

Prea u┼čor, rom├ónii s├«nt considera┼úi evazioni┼čti. Prea u┼čor, s├«nt cataloga┼úi drept lene┼či ┼či neproductivi. Prea u┼čor, rom├ónii vorbesc despre rom├óni ca despre o subspecie: ÔÇ×Rom├ónii fac aia, rom├ónii dreg ailalt─âÔÇŽÔÇť

Rom├ónii au f─âcut ceea ce au (mai) avut de f─âcut! ┼×i-au dezvoltat capacitatea de a se adapta condi┼úiilor. Ne├«ncrederea ├«n administrarea banului public de c─âtre ale┼či este ÔÇ×taxat─âÔÇť prin neplata d─ârilor c─âtre stat. De undeva trebuie recuperat─â ÔÇ×aten┼úiaÔÇť dat─â doctorului, profesorului, poli┼úistului, inspectorului fiscal sau oric─ârui bugetar ce se consider─â, la r├«ndul s─âu, ├«ndrept─â┼úit s─â cear─â sau s─â accepte ┼čpag─â!

C├«nd evaziunea fiscal─â va fi privit─â ┼či ca un indicator al ├«ncrederii omului de r├«nd ├«n clasa politic─â este posibil s─â se restructureze ┼či actul de guvernare. Atunci vor putea fi dezvoltate ┼či politici fiscale de tipul ÔÇ×carrot and stickÔÇť.

Rom├ónia evolueaz─â ├«n afara teoriilor economice, fie ele ┼či de la jum─âtatea veacului trecut. Deocamdat─â, principiul dup─â care func┼úioneaz─â Guvernul Ponta (f─âr─â a reprezenta vreo particularitate ├«n materie de guvernare, din 1990 ├«ncoace) este cel enun┼úat cu mai bine de un secol ├«n urm─â, de un scriitor, ┼či nu de un economist. Mark Twain spunea: ÔÇ×We have the best government that money can buy.ÔÇť Iar asta o ┼čtiu cel mai bine cei ce nu ├«┼či permit s─â aib─â ÔÇ×├«ncredereÔÇť pentru c─â ei tr─âiesc din ÔÇ×certitudiniÔÇť. ├Äncrederea este pentru s─âraci!

George Vulc─ânescu este jurnalist economic.

Foto: V. Dorolţi

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?