Incompetenţa care se vrea în vîrf

Publicat în Dilema Veche nr. 680 din 2-8 martie 2017
Incompetenţa care se vrea în vîrf jpeg

Incompeten╚Ťa
├«n necuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â

Teofrast, discipolul lui Aristotel (promotorul virtu╚Ťilor umane), ├«╚Öi ├«ncepea fiecare dintre cele treizeci de Caractere (Inoportunul, Nemul╚Ťumitul, B├«rfitorul etc.) cu c├«te o defini╚Ťie concis─â. Ca s─â proced─âm la fel, vom spune c─â incompeten╚Ťa este totuna cu nepriceperea, nevrednicia, prostia, inadaptarea cuiva de a face ceva. Competen╚Ťa este calitatea omului de a se pricepe bine la ceva, iar asta presupune a avea cuno╚Ötin╚Ťele, deprinderile ╚Öi experien╚Ťa necesare ocup─ârii unui post. Sau, mai pe scurt, competen╚Ťa exprim─â dreptul cuiva de a face ceva, iar incompeten╚Ťa interzice dreptul persoanei de a face ceva, de a rezolva o situa╚Ťie sau de a judeca performan╚Ťa altuia.

Este lesne de ├«n╚Ťeles c─â incompeten╚Ťa presupune ╚Öi o doz─â consistent─â de necinste ╚Öi deficien╚Ťa unor principii ╚Öi valori coerente care s─â exprime un caracter unitar. ╚śi de aici deriv─â lipsa de onestitate fa╚Ť─â de sine ├«nsu╚Öi, dar ╚Öi o mare necunoa╚Ötere de sine. Astfel, incompeten╚Ťa nu se prezint─â aproape niciodat─â singur─â, despuiat─â ├«n ochii lumii, ci vine la pachet complet cu multe alte releÔÇŽ Printre cele mai frecvente ├«nso╚Ťitoare ale incompeten╚Ťei s├«nt lingu╚Öeala, b├«rfa, ne├«ncrederea, scenariile ╚Öi jocurile politice, tr─âdarea, minciuna, dar ╚Öi arogan╚Ťa ╚Öi superioritatea fa╚Ť─â de al╚Ťii, m├«ndria exagerat─â, dorin╚Ťa de ╚Öefie, de a se afla ├«n v├«rf etc.

Asta se ├«nt├«mpl─â pentru c─â incompeten╚Ťa o g─âsim ├«n via╚Ťa cotidian─â sub dou─â forme: una ├«n necuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â ╚Öi alta relativ con╚Ötient─â de sine, mai perfid─â ╚Öi mai meschin─â dec├«t prima. Ambele forme se asociaz─â cu o dramatic─â supraapreciere de sine ╚Öi cu o superioritate semnificativ─â fa╚Ť─â de to╚Ťi cei cu care se compar─â. Adesea, semnul indubitabil c─â ai de-a face cu oameni incompeten╚Ťi este siguran╚Ťa cu care se exprim─â, cu care declar─â adev─âruri absolute. Incompeten╚Ťii n-au nici un dubiu c─â, dac─â ei ar conduce lumea, aceasta ar fi mult mai bun─â.

Incompetentul ├«n necuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â este omul prost, cel care nu ╚Ötie c─â nu ╚Ötie. Dar dac─â-l ├«ntrebi cum se vede pe sine, mai mult ca sigur c─â se pozi╚Ťioneaz─â printre cei mai vrednici. ├Än felul s─âu naiv, incompetentul ├«n necuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â face r─âu f─âr─â s─â ╚Ötie ╚Öi, de cele mai multe ori, ac╚Ťioneaz─â la ├«ndemnul altora, fiind manipulat de al╚Ťii.

Incompetentul care ├«╚Öi cunoa╚Öte propriile limite este mult mai periculos dec├«t primul. Ascunz├«ndu-╚Öi propria incompeten╚Ť─â, caut─â s─â se ├«nconjoare de al╚Ťi incompeten╚Ťi, cei mai mul╚Ťi ├«n necuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â. Instrumentele cu care opereaz─â s├«nt: manipularea, ├«n╚Öel─âciunea, minciuna. Imagina╚Ťi-v─â ce se ├«nt├«mpl─â c├«nd un astfel de incompetent ajunge ├«ntr-o pozi╚Ťie de director sau de pre╚Öedinte de partid.

O ├«nt├«mplare hazlie petrecut─â ├«n SUA, av├«nd ├«n prim-plan un sp─ârg─âtor de b─ânci care, fiind prins de poli╚Ťie, s-a declarat foarte surprins c─â a fost filmat de camerele de vederi pentru c─â, el, ├«nainte de a da spargerea, ╚Öi-a dat cu suc de l─âm├«ie pe fa╚Ť─â, i-a determinat pe doi psihologi, Justine Kruger ╚Öi David Dunning, s─â studieze leg─âtura dintre limitele autoevalu─ârii ╚Öi nivelurile de incompeten╚Ť─â. Studiul ├«ntreprins de cei doi cercet─âtori s-a soldat cu o mare descoperire, Kruger-Dunning Effect: indivizii cei mai incompeten╚Ťi ├«╚Öi supraevalueaz─â semnificativ competen╚Ťele, iar cei mai competen╚Ťi ╚Öi le subevalueaz─â. Mai mult dec├«t at├«t, cei mai incompeten╚Ťi nu doar c─â se v─âd foarte sau chiar extrem de competen╚Ťi, ci s├«nt ╚Öi incapabili s─â ├«n╚Ťeleag─â competen╚Ťele altora. Cam a┼ča stau lucrurile cu incompeten╚ŤiiÔÇŽ

Provocarea incompeten╚Ťei ÔÇô principiul lui Peter

Problema incompeten╚Ťei ne prive╚Öte pe to╚Ťi. Fiecare dintre noi a avut ╚Öi va avea ocazii nenum─ârate, chiar propuneri concrete, de a ocupa pozi╚Ťii sau func╚Ťii pentru care nu este preg─âtit, pentru care nu are competen╚Ťele necesare ╚Öi, drept urmare, nu este vrednic s─â le exercite.

Principiul lui Peter postuleaz─â faptul c─â, ├«n orice ierarhie, organiza╚Ťie sau institu╚Ťie, fiecare dintre noi tinde s─â urce p├«n─â la nivelul s─âu de incompeten╚Ť─â (vezi Laurence Peter ╚Öi Raymond Hull, Principiul lui Peter, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 1999, pp. 17-25). Principiul lui Peter se bazeaz─â pe o realitate greu de acceptat: fiecare organiza╚Ťie sau institu╚Ťie cuprinde un num─âr de indivizi incapabili s─â-╚Öi ├«ndeplineasc─â responsabilit─â╚Ťile pentru care au fost angaja╚Ťi. Cum am putea s─â demonstr─âm c─â nu este adev─ârat?

Conform lui Peter, ├«nt├«lnirea cu incompeten╚Ťa face parte din fatalitatea destinului nostru. Dar asta nu trebuie s─â ne sperie, ci s─â ne provoace s─â redevenim mode╚Öti, s─â practic─âm ceea ce autorul nume╚Öte incompeten╚Ť─â creatoare, adic─â s─â refuz─âm promovarea ╚Öi s─â r─âm├«nem pe postul ├«n care s├«ntem ferici╚Ťi. Dar refuzul promov─ârii nu este deloc simplu ╚Öi reconfortant. Presupune o diminuare a ego-ului, un foarte eficace management al sinelui nostruÔÇŽ Presupune onestitate fa╚Ť─â de sine ╚Öi o bun─â cunoa╚Ötere de sine. Refuzul de a ajunge c├«t mai aproape de v├«rf nu este acceptabil nici pentru incompeten╚Ťii ├«n necuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â, nici pentru cei care s├«nt con╚Ötien╚Ťi de propria lor incompeten╚Ť─â, dar care ├«╚Öi compenseaz─â handicapul dezvolt├«nd un adev─ârat complex de superioritate. Ace╚Öti incompeten╚Ťi des─âv├«r╚Öi╚Ťi, adev─ârate forme f─âr─â fond, se autoevalueaz─â ca fiind cei mai potrivi╚Ťi s─â ocupe pozi╚Ťiile de v├«rf din orice institu╚Ťie sau organiza╚Ťie. ╚śtiu c─â n au competen╚Ťe antreprenoriale, manageriale ╚Öi de leadership, n-au experien╚Ť─â de manager, n-au nici cuno╚Ötin╚Ťe tehnice, dar pentru pozi╚Ťiile de director executiv, director general etc. s├«nt cei mai potrivi╚Ťi. Iat─â pattern-ul de g├«ndire al incompeten╚Ťilor care conduc o parte ├«nsemnat─â din destinul lumii de ast─âzi.

S─â nu ne ferim s─â spunem c─â to╚Ťi ace╚Öti incompeten╚Ťi calc─â ├«n picioare cele dou─â fundamente de valoare pentru tot ceea ce reprezint─â ast─âzi cultura ╚Öi civiliza╚Ťia occidental─â: cunoa╚Öte-te pe tine ├«nsu╚Ťi ╚Öi nimic ├«n exces.

Incompeten╚Ťa
la vîrful piramidei

Metaforic vorbind, rolul oric─ârui manager ╚Öi lider este s─â lupte cu r─âul ╚Öi s─â ├«nving─â. Iar asta se bazeaz─â pe onestitate, pe a putea recunoa╚Öte r─âul ╚Öi a ╚Öti care este binele, pe a avea motiva╚Ťia ╚Öi competen╚Ťele necesare ├«n lupta cu r─âul. Managerul incompetent este r─âul ├«nsu╚Öi ├«n cadrul unei organiza╚Ťii; nu este onest nici fa╚Ť─â de sine ╚Öi nici fa╚Ť─â de ceilal╚Ťi, nu are nici motiva╚Ťia ╚Öi nici competen╚Ťele necesare rolului lui. ├Än schimb, are putere, influen╚Ť─â ╚Öi multe privilegii care acapareaz─â tot ce-i mai bun, mai valoros ├«n departamentul s─âu organiza╚Ťia respectiv─â. Unele dintre semnele clare care ne sugereaz─â c─â avem de-a face cu un manager nevrednic s├«nt: motiva╚Ťia puternic─â a acestuia de a-╚Öi spori puterea ╚Öi influen╚Ťa (ÔÇ×boala de a fi ╚ÖefÔÇť), goana permanent─â dup─â c├«╚Ötig material. Dar nu asta ├«l face s─â fie chiar at├«t de ÔÇ×r─âuÔÇť, ci reac╚Ťia angaja╚Ťilor, colaboratorilor ╚Öi subordona╚Ťilor lui. Pentru c─â incompeten╚Ťa la v├«rful piramidei na╚Öte dou─â tipuri de reac╚Ťii: unii angaja╚Ťi, ├«n special cei mai competen╚Ťi ╚Öi mai implica╚Ťi, devin demotiva╚Ťi, pierz├«ndu-╚Öi entuziasmul, ├«╚Öi vor reduce efortul la minimum ╚Öi ├«n cele din urm─â vor p─âr─âsi echipa ╚Öi compania; al╚Ťi angaja╚Ťi se ├«mboln─âvesc subit de incompeten╚Ť─â, lu├«nd drept model de succes comportamentul managerului lor. Prin asta nevrednicia este poate cel mai mare r─âu organiza╚Ťional, pentru c─â se poate transforma cu rapiditate ├«ntr-o adev─ârat─â ÔÇ×cultur─â a incompeten╚ŤeiÔÇť, ├«ntinz├«ndu-se ca un cancer agresiv peste tot ce este vrednic ├«ntr-o organiza╚Ťie care a fost c├«ndva s─ân─âtoas─â.

╚śi cu toate astea, ├«n realitate, la v├«rful cel mai ├«nalt al piramidei, la nivelul de CEO (Chief Executive Officer), incompeten╚Ťa se simte ca la ea acas─â. Mai bine zis, dou─â treimi din cei care ast─âzi ocup─â pozi╚Ťii de directori executivi vor e╚Öua ├«n urm─âtorii trei ani, vor fi schimba╚Ťi din func╚Ťie sau concedia╚Ťi (vezi David L. Dotlich ╚Öi Peter C. Cairo, De ce e╚Öueaz─â un CEO, Editura Curtea Veche, Bucure╚Öti, 2011, p. 15). Mai mult dec├«t at├«t, un studiu publicat de Harvard Business Review, arat─â c─â doi din cinci CEO e╚Öueaz─â ├«nc─â din primele 18 luni de la preluarea companiilor (vezi hbr.org/2005/02/ending-the-ceo-succession-crisis/ar/1). Iat─â principiul lui Peter ├«n func╚Ťiune! Dou─â treimi din cei care ocup─â ├«n prezent func╚Ťia de director executiv au ajuns la propriul lor nivel de incompeten╚Ť─â. ╚śi s─â nu uit─âm c─â orice pozi╚Ťie de putere este precum Fata Morgana pentru individul incompetentÔÇŽ Cum de ajunge s─â fie selectat pentru pozi╚Ťia de conducere este o cu totul o alt─â poveste.

Omul nevrednic
versus omul vrednic

Expresia ÔÇ×omul potrivit la locul potrivitÔÇť reflect─â faptul c─â, ├«ntr-o organiza╚Ťie sau ├«ntr-o societate bine r├«nduit─â, fiecare loc este ocupat de cel mai vrednic s─â-l ocupe. Este omul pe care englezii ├«l numesc reliable, adic─â vrednic de ├«ncredere. Dar vrednicia nu este chiar la ├«ndem├«na oricui, nefiind u╚Öor de accesat de c─âtre fitecine. Dep─â╚Öind sfera competen╚Ťei, vrednicia exprim─â sublimul omenesc: frumuse╚Ťea ╚Öi bun─âtatea, dar ╚Öi adev─ârul ╚Öi dreptatea. A spune c─â ÔÇ×omul sfin╚Ťe╚Öte loculÔÇť, c─â doar competen╚Ťa nu este suficient─â, c─â este nevoie de onestitate, de motiva╚Ťie ╚Öi determinare. Astfel, vrednicia presupune at├«t caracterul omului (valorile ╚Öi atitudinile), c├«t ╚Öi motiva╚Ťia, hot─âr├«rea ╚Öi perseveren╚Ťa cu care ├«╚Öi exercit─â competen╚Ťa ├«ntr-un anumit domeniu. ├Än acest sens, vrednicia omului este sinonim─â cu ├«ns─â╚Öi c─âutarea excelen╚Ťei, a perfec╚Ťionismului, a face lucrurile c├«t se poate de bine. Cum po╚Ťi s─â nu admiri un astfel de om?

Se cade totu╚Öi s─â nu fim total lipsi╚Ťi de sim╚Ťul realit─â╚Ťii. Organiza╚Ťiile ├«n care s├«ntem angrena╚Ťi ╚Öi societatea ├«n care tr─âim s├«nt departe de a fi bine r├«nduite ╚Öi, ├«n multe domenii de vaz─â, conduse de ni╚Öte incompeten╚Ťi. Dar trebuie s─â ╚Ötim c─â principala diferen╚Ť─â dintre o organiza╚Ťie s─ân─âtoas─â ╚Öi una bolnav─â st─â ├«n sistemul de selec╚Ťie ╚Öi de distribuire a competen╚Ťelor. Aidoma stau lucrurile ╚Öi cu principala diferen╚Ť─â dintre societatea noastr─â ╚Öi cele occidentale. ├Än forma ideal─â, un astfel de sistem de selec╚Ťie promoveaz─â oamenii vrednici ├«n toate pozi╚Ťiile-cheie. ╚śi chiar dac─â ╚Öi ├«n societ─â╚Ťile occidentale sistemul de selec╚Ťie e╚Öueaz─â uneori, instal├«nd incompeten╚Ťa la v├«rful piramidei, ├«n modelul rom├ónesc asta pare s─â fie regula. Antiselec╚Ťia, dup─â cum spunea Petru Cre╚Ťia, ÔÇ×alegerea, cu grij─â, a omului celui mai nepotrivitÔÇť. De ce? Prevalen╚Ťa criteriului politic, nepotismul, cumetriile, rela╚Ťiile etc. macin─â sistemul de selec╚Ťie a oamenilor vrednici cu scopul autoprotej─ârii propriilor interese ╚Öi nevoi ale celor nevrednici. ├Än forma rom├óneasc─â, adev─âra╚Ťii oameni vrednici, care nu s├«nt pu╚Ťini, s├«nt ╚Ťinu╚Ťi jos, manevra╚Ťi cu mult─â pricepere de conspira╚Ťiile incompeten╚Ťilor gata instala╚Ťi la putere. Iar ace╚Öti incom-pe-ten╚Ťi ├«n necuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â sl─âbesc for╚Ťa societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti ╚Öi ├«i greveaz─â viitorul pe termen lung. ╚śi cine ar putea s─â izbuteasc─â ├«n lupta cu balaurul cu ╚Öapte capete al corup╚Ťiei at├«t de generalizate?

(Ne)Vindecarea incompeten╚Ťei

Vindecarea incompeten╚Ťei este un proces extrem de dureros, condi╚Ťia sine qua non fiind onestitatea fa╚Ť─â de sine. Dac─â ar exista un dram de onestitate fa╚Ť─â de sine, o autoevaluare corect─â ╚Öi o analiz─â critic─â cu privire la sine, procesul de vindecare ar fi posibil ├«n trei pa╚Öi: con╚Ötientizarea ╚Öi acceptarea propriilor limit─âri, motiva╚Ťia ╚Öi voin╚Ťa de a se autodep─â╚Öi ╚Öi autoactualiza, definirea clar─â a noilor competen╚Ťe av├«nd informa╚Ťii corecte despre standardele domeniului respectiv.

Se cade s─â reamintim c─â cei mai mul╚Ťi incompeten╚Ťi nu s├«nt con╚Ötien╚Ťi de propria, lor limitare, iar o alt─â parte ├«nsemnat─â, care ╚Ötiu c├«te ceva, nu vor schimbarea fiind r─âu inten╚Ťiona╚Ťi. De to╚Ťi ace╚Öti indivizi s─â ne ferim, pentru c─â ei reprezint─â una dintre relele cele mai rele ale degrad─ârii umane, asociindu-se ╚Öi dezvolt├«nd adev─ârate organiza╚Ťii ale nevredniciei, ├«n care domin─â cultura incompeten╚Ťei, molipsindu-i pe to╚Ťi cei care o accept─â tacit sub diversele ei forme.

Albert Einstein spunea c─â ÔÇ×dou─â lucruri s├«nt infinite: universul ╚Öi prostia omeneasc─â, ╚Öi ├«nc─â nu s├«nt sigur de primulÔÇť. Deci s─â nu ne am─âgim, pentru c─â incompeten╚Ťa este infinit─âÔÇŽ 

Dorin Bodea este dr. ├«n economie, director general ╚Öi senior consultant la Result Developement. A publicat ├«ntre altele, volumul Valorile angaja╚Ťilor rom├óni (2013).

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.