Închis temporar

Filip STANDAVID
Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
Închis temporar jpeg

├Än 2013, cinematograful clujean Arta ├«mpline┼čte suta de ani. A func┼úionat f─âr─â ├«ntrerupere de la inaugurare p├«n─â ├«n februarie anul acesta. S-a mai redeschis doar ├«n perioada Festivalului de Film Transilvania (TIFF). Vizitatorilor ocazionali, ca mine, sala le sare ├«n ochi prin arhitectura bl├«nd-b─âtr├«neasc─â de ├«nceput de secol XX ┼či le men┼úine interesul (├«ntre altele) gra┼úie celor mai confortabile fotolii peste care am dat ├«n toate s─âlile din Rom├ónia.

E ÔÇô era? ÔÇô un cinematograf un pic altfel. Parte, ├«n vremea din urm─â, a re┼úelei paneuropene Eurimages, difuza (┼či) filme al─âturea cu drumul, ciud─â┼úenii finlandeze, italieni recen┼úi etc. Nicu Mihali, fost student la Literele UBB-iste, ├«┼či aminte┼čte cum, la ├«nceputul mileniului, ├«ncerca s─â identifice Clujul ├«n spotul Eurimages de dinaintea fiec─ârei proiec┼úii: ÔÇ×Era o m├«ndrie pe care o puteam sim┼úi doar acolo ÔÇô Clujul pe lista cu ora┼čele importante care aveau, ┼či ele, cinematografe de acest fel. Cam de atunci a ├«nceput s─â-i scad─â ┼či popularitateaÔÇť.

Iar popularitatea a sc─âzut accelerat. Am ├«ncercat cinematograful, ├«n afara festivalului amintit, la o proiec┼úie cu An Education din 2011: am fost cel de-al doilea spectator ┼či mi s-a spus c─â am prins o zi aglomerat─â. Clujenii confirm─â, pe de alt─â parte, c─â institu┼úia a avut o problem─â de percep┼úie public─â. Nicu Mihali poveste┼čte c─â ÔÇ×se r─âsp├«ndise vestea c─â cei de la Arta au ├«nceput s─â dea numai filme proaste. Dintre filmele ┬źproaste┬╗ pe care le-am v─âzut acolo ├«mi amintesc de Omul f─âr─â trecut al lui Aki Kaurism├Ąki, de Camera fiului, de Nanni Moretti, de Dogville-ul trier-ian. Tot acolo am v─âzut Sex and the City, prima parte, la pachet cu cea mai mare ru┼čine pe care am ├«ndurat-o ├«ntr-un cinema: ├«ntr-o sal─â plin─â-ochi cu femei, eu ÔÇô cu barb─â de o s─âpt─âm├«n─â. Nici dac─â veneam rujat ┼či cu pantaloni roz mula┼úi nu atr─âgeam aten┼úia mai tare.ÔÇť Administrat─â p├«n─â de cur├«nd de Regia Rom├ónia Film, cl─âdirea care ad─âposte┼čte Arta a fost retrocedat─â mo┼čtenitorilor constructorului, familia Sebestyen. Dup─â o serie de ne├«n┼úelegeri, proprietarii au intrat ├«n posesia imobilului. Sentin┼úa definitiv─â favorabil─â lor spune c─â cinematograful ar trebui s─â func┼úioneze p├«n─â ├«n 2015.

De ce e ├«nchis, atunci? ÔÇ×├Än momentul ├«n care am r─âmas cu un spa┼úiu incomplet func┼úional, e greu s─â ni se dea un termenÔÇť, afirm─â Andrei Sebestyen, nepotul constructorului. ┼×i adaug─â: ÔÇ×inten┼úia noastr─â e categoric ├«n acest sens (de p─âstrare a cinematografului ┼či dup─â 2015, n.m.), dar ┼či publicul trebuie s─â ne ajute. P├«n─â s─â se fi ├«nchis, nimeni nu s-a interesat de cinematograful ─âsta. Eu l-am v─âzut u┼čor abandonatÔÇť.

Elena ├Äncrosnatu, directoarea adjunct─â a Rom├ónia Film, ├«mi d─â a ├«n┼úelege c─â Regia n-a avut ├«ncotro: a predat echipamentul ├«mpreun─â cu sala ┼či nici nu ┼či-a pus problema s─â o cumpere. Nu numai c─â un spa┼úiu din centrul Clujului n-are cum s─â fie ieftin, dar Arta ÔÇ×era un centru care aducea pierdere. Am stopat un pic gaura neagr─âÔÇť. ÔÇ×├Äntre timp ÔÇô recunoa┼čte Andrei Sebestyen ÔÇô am primit mai multe oferte de cump─ârare. Am fost extrem de reticen┼úi.ÔÇť

Pe scurt: statul se retrage, iar proprietarul se pune anevoie ├«n mi┼čcare. Sun─â dureros de familiar. A┼ča s-a ├«nt├«mplat cu o sumedenie de cinematografe din toat─â ┼úara ÔÇô rec├«┼čtigate sau nu ├«n instan┼ú─â ÔÇô ┼či mul┼úi vor spune c─â unul ├«n plus sau ├«n minus chiar nu mai conteaz─â. Trist paradox: Rom├ónia se bucur─â de un cinema recent de-a dreptul relevant la nivel global, ├«n vreme ce num─ârul s─âlilor administrate de stat a sc─âzut dup─â 1989 de la 600 la mai pu┼úin de 40. Cu alte cuvinte, cinema f─âr─â cinematografe. M─â ┼či v─âd povestind unor pu┼čtani, dup─â ce va fi trecut destul─â vreme, cum a c├«┼čtigat un regizor rom├ón Marele Premiu la Cannes ├«n 2007 ÔÇô la ce bun dac─â nu vor avea unde s─â vad─â filmul a┼ča cum trebuie s─â fie v─âzut un film?

Filip Standavid este jurnalist la Europa FM.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.