Închiderea minţii României

Publicat în Dilema Veche nr. 326 din 13 - 19 mai 2010
Închiderea minţii României  jpeg

ÔÇ×Tout est bien, sortant des mains de lÔÇÖAuteur des choses; tout d├ęg├ęn├Ęre entre les mains de lÔÇÖhomme.ÔÇť 
├ëmile ou de lÔÇÖeducation, Rousseau  

Titlul acestui text modest trimite, poate ne├«ndem├«natic, dar direct, la faimoasa carte a lui Alan Bloom (The closing of the American mind, 1987; ├«n versiune rom├óneasc─â, Criza spiritului american, Humanitas, 2006). Diagnosticul pe care Bloom ├«l punea sistemului american de ├«nv─â┼ú─âm├«nt ├«n anii ÔÇÖ80 se potrive┼čte sistemului nostru actual, de┼či peisajul ├«n ansamblu ┼či ├«n detalii este, evident, diferit. Principal, ├«ns─â, cred c─â s├«ntem ├«n acela┼či tip de eroare. Implic├«ndu-m─â ca parlamentar ├«n problemele sistemului nostru de educa┼úie ┼či studiind atent proiectul Legii Educa┼úiei Na┼úionale, care se dezbate ├«n Camer─â chiar ├«n aceste zile, ├«mi dau seama c─â noi, acum, ca ┼či ei, atunci, ├«ncerc─âm o mare deschidere ┼či, de fapt, vom ob┼úine o mare ├«nchidere. Prin reforma pe care Parlamentul o are acum pe mas─â spre decizie ├«n forma noii Legi a Educa┼úiei Na┼úionale, se deschide ne├«ndoielnic sistemul ca atare, dar se ├«nchid, foarte probabil, mintea ┼či sufletul elevului. Iar cauzele, ├«n mare, nu s├«nt foarte diferite de ceea ce semnala Bloom ├«n binecunoscuta-i carte.

Dou─â dinte ideile care stau la baza actualei reforme ├«n educa┼úie s├«nt bune ├«n sine, dar, prin aplicare rigid─â, produc efecte negative ÔÇô produc, de fapt, ├«nchiderea despre care vorbeam mai sus. M─â refer la principiul relevan┼úei ├«nv─â┼ú─âm├«ntului ┼či la ideea reducerii num─ârului de ore, ├«n pandant cu cea a u┼čur─ârii ghiozdanului. Aceste dou─â idei, aplicate riguros, f─âr─â nuan┼úe ┼či f─âr─â perspectiv─â, duc la rateul ├«nt├«lnirii cu marea cultur─â, cu ÔÇ×marile c─âr┼úiÔÇť ┼či la ignorarea eticii. Defectul reformei educa┼úiei noastre este acela c─â ignor─â iresponsabil miza etic─â a educa┼úiei, fiind preocupat─â de reducerea num─ârului de ore ┼či de u┼čurarea ghiozdanului. Adopt├«ndu-se rigid principiul relevan┼úei dimpreun─â cu restr├«ngerea num─ârului de ore, se va diminua studiul ├«n domeniul umanist. S├«nt ├«n curs de dispari┼úie, dac─â nu au ┼či disp─ârut deja, latina, logica, retorica, muzica ┼či nici m─âcar filozofia nu se simte bine. Aceste materii nu s├«nt, desigur, relevante. ÔÇ×DefectulÔÇť materiilor umaniste este acela c─â par a nu avea o valoare imediat─â de ├«ntrebuin┼úare. Matematica sau fizica contribuie mult mai relevant la formarea unui bun inginer de poduri, dec├«t etica sau latina. Pia┼úa muncii cere ingineri, computeri┼čti, medici sau manageri. Umanioarele nu satisfac acest gen de cerere. Un elev ├«ncercat de lene sau vreun p─ârinte nu foarte antrenat cultural ar putea sus┼úine explicabil a┼ča ceva. Dar s─â aud asta de la pedagogi sau profesori este, pentru mine, cu totul surprinz─âtor.

De foarte mul┼úi ani, sistemul de educa┼úie din Rom├ónia ignor─â etica. Din curricul─â, dintre problemele pe care elevul este antrenat s─â le g├«ndeasc─â, din orice abordare a rela┼úiilor umane pe care le sub├«ntinde actul educa┼úional. Dup─â anii comunismului, ├«n care Dumnezeu fusese alungat din ┼čcoli ┼či regulile ┼čcolii erau f─âcute ├«n laboratoarele de propagand─â ale partidului unic, ┼čcoala rom├óneasc─â a avut ┼či are ├«n continuare marea ┼čans─â a eliber─ârii. Treptat, ├«n anii din urm─â ┼či, decisiv, prin sistemul propus de actualul proiect de lege, ┼čcoala se concentreaz─â pe elev, este anume structurat─â pentru elev ┼či nu are ├«n vedere nici un alt interes dec├«t cel al elevului. Asta ├«nseamn─â, ├«n primul r├«nd, dasc─âli buni, dar ┼či comunit─â┼úi locale implicate ┼či p─ârin┼úi responsabiliza┼úi. Prin asta, ┼čcoala devine liber─â. Marele pericol este c─â ┼čcoala se elibereaz─â, astfel, ┼či de obliga┼úia ei fundamental─â: aceea de a educa. ┼×coala este abil ├«mpins─â spre performan┼ú─â cuantificabil─â ÔÇô c├«┼úi absolven┼úi intr─â la facultate, c├«te premii ob┼úine la olimpiade, c├«┼úi elevi atrage, cu ce medii se absolv─â etc. Numai c─â, ├«n opinia mea, marea performan┼ú─â a ┼čcolii nu e deloc cuantificabil─â. C├«te caractere a produs, c├«te suflete a modelat, c├«t─â ├«n┼úelepciune a inoculat ÔÇô a┼ča ceva nimeni nu poate m─âsura vreodat─â. A┼čadar, acestui sistem ├«i lipse┼čte preocuparea pentru cultivarea sufletului ┼či pentru antrenarea min┼úii ├«n exerci┼úiul m├«nuirii abstrac┼úiunilor sufletului.

Racord├«nd sistemul nostru de educa┼úie la cel european, aceast─â lege impune ┼čcolii s─â formeze competen┼úe ┼či nu s─â asedieze cu informa┼úii ┼či date. Mai exact, nu cantitatea ┼či diversitatea informa┼úiei, care se poate rev─ârsa peste capul ┼čcolarului, conteaz─â, ci ceea ce este ├«nv─â┼úat s─â fac─â ┼či ceea ce poate el s─â fac─â ├«n societate dup─â ce termin─â ┼čcoala. Asta ├«nseamn─â c─â educa┼úia trebuie s─â ┼úin─â cont de preocup─ârile ┼či de ├«nzestr─ârile sale, imediat dup─â ce se realizeaz─â instruirea general─â. ├Än acest cadru, al form─ârii generale, se spune c─â ┼čcoala trebuie s─â dezvolte opt categorii de competen┼úe. Nici una nu se refer─â la competen┼úe etice (prin competen┼úe etice ├«n┼úeleg capacitatea t├«n─ârului de a evalua ├«n termenii eticii tot ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n jur, tot ceea ce face, i se face sau are de g├«nd s─â fac─â).

Exist─â doar aproxima┼úii. ├Än recomandarea european─â care enumer─â aceste competen┼úe, cele care ar putea avea o anumit─â rezonan┼ú─â etic─â se cheam─â ÔÇ×competen┼úe sociale ┼či civiceÔÇť. Raportul Miclea a preferat ├«n loc o formul─â ceva mai potrivit─â, dar tot ambigu─â: ÔÇ×Competen┼úe axiologice sau de valorizare (necesare pentru participarea activ─â ┼či responsabil─â la via┼úa social─â)ÔÇť. ├Än fine, textul actualului proiect de lege propune exact formula recomand─ârii europene: ÔÇ×competen┼úe sociale ┼či civiceÔÇť. Nici m─âcar la nivelul principiilor declarate nu se vorbe┼čte explicit despre formarea unei competen┼úe etice, care pare neimportant─â, ├«n compara┼úie cu celelalte competen┼úe clar enumerate: aceea de a comunica, aceea de a folosi tehnologia digital─â etc. Evident, dac─â nici la nivel de principiu nu acord─âm aten┼úie acestui subiect, ar fi naiv s─â ne a┼čtept─âm de la textul legii s─â manifeste o aten┼úie special─â dedicat─â acestui aspect al form─ârii. Avem, a┼čadar, un proiect de reform─â amplu, de mare magnitudine, cel mai profund proiect de reform─â pe care ├«nv─â┼ú─âm├«ntul rom├ónesc l-a cunoscut de la Spiru Haret ├«ncoace, care nu acord─â nici o ├«nsemn─âtate dimensiunii etice a educa┼úiei. S├«ntem preocupa┼úi s─â asigur─âm elevilor abilit─â┼úile necesare mi┼čc─ârii pe pia┼úa muncii secolului XXI, s─â le dezvolt─âm spiritul antreprenorial, s─â le dezvolt─âm reflexele traiului ├«ntr-un spa┼úiu pluricultural, s─â-i obi┼čnuim cu libertatea politic─â ┼či cu diversitatea religioas─â. Dar nu p─ârem deloc preocupa┼úi de dezvoltarea obi┼čnuin┼úei de a evalua etic ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n jur ┼či nici de a le dezvolta con┼čtiin┼úa con┼úinutului moral al oric─ârui gest social.

 De mul┼úi ani, face unanimitate printre politicieni ┼či cet─â┼úeni discursul catastrofic despre starea moral─â a na┼úiunii. To┼úi s├«ntem de acord c─â, pe l├«ng─â defectele economice sau politice care par intrinseci Rom├óniei de azi, degringolada moral─â este cea mai periculoas─â. O so┼úietate f─âr─â prin┼úipuri carevas─âzic─â nu le are, domÔÇÖle! ├Än particular, cu oarecare regularitate, presa relateaz─â lucruri ├«ngrijor─âtoare despre climatul moral din unele ┼čcoli. Afl─âm nu doar despre elevi violen┼úi sau exhibi┼úioni┼čti, dar ┼či despre un sistem pervers de medita┼úii ┼či de corup┼úie prin medita┼úii, care este instaurat cu putere de cutum─â ├«n ┼čcolile noastre. C├«nd avem un asemenea caz pe prima pagin─â, ne indign─âm imediat. C├«nd avem ├«n fa┼ú─â un proiect nou de Lege a Educa┼úiei Na┼úionale, uit─âm indignarea.

Printre altele, etica te ├«nva┼ú─â ┼či cum anume s─â gestionezi memoria. Uitarea ┼či neuitarea s├«nt nu doar fenomene ale creierului, ci ┼či fenomene ale voin┼úei. Uit─âm, de pild─â, c─â ┼čcoala noastr─â st─â pe o tradi┼úie ├«ndelungat─â, c─â ┼čcoala pe care s-a cl─âdit civiliza┼úia euro-atlantic─â de ast─âzi, de la Akademia platonician─â ├«ncoace, a fost o ┼čcoal─â ├«n care exerci┼úiul reflec┼úiei etice a avut un rol central. Ne ├«ntreb─âm, dezn─âd─âjdui┼úi, de ce at├«t de mul┼úi b─âie┼úi ies din ┼čcoal─â vr├«nd s─â fie ca Gigi Becali, ┼či at├«t de multe fete ies din ┼čcoal─â vr├«nd s─â fie ca Moni Columbeanu. Ne c─âin─âm c─â lipsesc modelele, c─â nu se mai practic─â criteriul, c─â vocea legii morale din noi nu se mai aude. ┼×i r─âm├«nem, cu aer mofluz, ├«n c─âinare.

├Äntre 10 ┼či 18 ani se forjeaz─â raportarea omului la sex ┼či la bani. F─âr─â exerci┼úiul reflec┼úiei etice, se pierde marea miz─â a acestora, adic─â dragostea ┼či bun─âstarea. Tot la acea v├«rst─â, se consum─â primele experien┼úe ÔÇô determinante pentru tot restul vie┼úii, cum spun psihologii ÔÇô ale puterii. Se exercit─â puterea ┼či se simte presiunea ei. Cum anume decanteaz─â t├«n─ârul aceste experien┼úe ┼úine de hazard. Nimeni nu vorbe┼čte cu el despre asta. Nimeni nu-l provoac─â la un timp al g├«ndirii despre ceea ce i se ├«nt├«mpl─â.

Un ghiozdan u┼čor, pe de alt─â parte, ├«nseamn─â un ghiozdan ├«n care marile c─âr┼úi nu mai au loc. Elevii nu vor frecventa pe Homer, pe Shakespeare sau pe Goethe, ci vor avea ├«n ghiozdan c├«te o foaie cu ceea ce spun al┼úii c─â se g─âse┼čte ├«n Homer, Shakespeare ┼či Goethe. Va disp─ârea, cu asta, pre┼úuirea pentru capodoper─â ┼či experien┼úa de a fi cople┼čit la ├«nt├«lnirea cu gigan┼úii umanit─â┼úii. Va disp─ârea respectul pentru marile fapte, pentru marile crea┼úii, pentru eroi. Iar o ┼čcoal─â la care nu se ├«nva┼ú─â complicata ┼či demna ├«ndeletnicire a respectului este, cred, o ┼čcoal─â care rateaz─â. Nu degeaba ├«n Provincia pedagogic─â goetheian─â respectul este considerat temeiul oric─ârei bune educa┼úii. S─â educi respectul ÔÇô spre care natura uman─â nu este deloc ├«nclinat─â ÔÇô este marea miz─â.

Mi-e team─â, a┼čadar, c─â vom construi o ┼čcoal─â ├«n care min┼úile ┼či sufletele elevilor se vor ├«nchide pe m─âsur─â ce se vor deschide, generos, ┼čansele lor pe pia┼úa muncii.

AMSandu NOU jpg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.