Înapoi în provincie?

20 ianuarie 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am fost de mai multe ori la Sibiu anul acesta. Bineînţeles, cea dintîi "manifestare culturală" care mi-a atras atenţia a fost spectacolul zonei centrale a oraşului: pieţele şi clădirile renovate exprimă acum, în sfîrşit, ceea ce trebuie să fie o urbe veche care şi-a păstrat viaţa comunitară. Şi nu e vorba doar de aspectul "pur" decorativ, de faţade şi ornamente, ci şi de funcţionalitatea spaţiilor şi a străzilor, care îţi lasă plăcerea de a descoperi, în ungherul vreunei curţi interioare, cîte o firmă, un atelier, o galerie, o cafenea nouă. Aşa am descoperit, de pildă, lîngă Biserica Evanghelică, librăria-cafenea "Erasmus" (www.buechercaffe. com) ori, intrînd printr-o poartă din aceea "încărcată de trecut", clubul Imperium, unde am ascultat în septembrie o bună trupă de jazz, în care s-a integrat pentru vreo două piese şi Walter Famler, scriitor şi jurnalist cultural vienez, pasionat de Iuri Gagarin şi... baterist de jazz. În septembrie, cînd am participat la o reuniune a revistelor culturale din Europa, manifestările prilejuite de capitala culturală erau încă în plină desfăşurare, oraşul era plin de străini perfect "integraţi în peisaj", spaţiile de cazare erau rezervate pe mult timp înainte, erau aşteptate alte cîteva evenimente şi nume mari. În noiembrie, ceva din freamătul acela se potolise. Trecuse, ce-i drept, şi sezonul turistic, iar programul cultural părea să-şi tragă un pic răsuflarea în aşteptarea finalului glorios. N-am "prins", în zilele acelea de toamnă tîrzie, nimic "major" - nici vreun concert în Piaţa Mare, nici expoziţia vreunui artist cu renume, nici spectacole de artificii. Erau doar programele culturale "obişnuite"; dar tocmai asta mi s-a părut interesant: ce oferă capitala culturală europeană "în mod normal", cînd în program nu apar nici nume răsunătoare, nici vreun show spectaculos. Erau "Zilele filmului israelian", expoziţiile permanente de la Brukenthal şi de la Muzeul "Astra", o expoziţie a artiştilor locali în holul mare al Primăriei, Cinemateca "Astra Film", un colocviu despre "experienţa Eului în literatura europeană" şi altele. Mergînd acolo pentru a mă documenta în vederea realizării acestui număr de revistă, şi nu pentru vreun eveniment anume, am descoperit ceea ce poate oferi Sibiul "în mod curent". Nu e deloc puţin şi, mai ales, e ceva cu stil şi cu pregnanţă. Căci una dintre expoziţii era despre "Modelul Brukenthal" (adică "tiparul" cultural al Sibiului), altele (de fotografii) arătau ceva din spiritul transilvan, instituţiile culturale îşi ţineau spectacolele curente ş.a.m.d. Cred că aici se află unul din cîştigurile anului 2007: dincolo de marile festivaluri, concerte şi spectacole, a ieşit în evidenţă capacitatea unui oraş de a-şi valorifica toate resursele, toate spaţiile culturale (de la marile muzee precum "Brukenthal" sau "Astra" pînă la cele mai mici săli de expoziţie), de a revigora entităţi locale (precum Academia Evanghelică ori diverse asociaţii culturale), de a imagina proiecte. Eu nu aş evidenţia în primul rînd - cum a făcut ministrul Culturii - creşterea numărului de turişti străini şi impactul economic pozitiv asupra localităţii, ci faptul că evenimentele culturale "au scos oamenii din case", că artiştii şi operatorii culturali au dat viaţă comunităţii. Oameni cu "antecedente internaţionale" Renovarea Centrului istoric a fost primul succes vizibil al capitalei culturale europene. "În doi ani şi jumătate chiar s-a făcut foarte mult faţă de deceniile trecute, cînd nu s-a mişcat nimic în oraş înspre bine. Nu ştiu dacă se putea face mai mult... Asta nu înseamnă că a fost şi suficient ce s-a făcut, de unde şi destule neplăceri: gara neterminată, locuri de cazare insuficiente, lipsa clădirilor pentru evenimente culturale cu un număr mare de spectatori: cinema, teatru, operă" - spune Dumitru Budrala, directorul Astra Film. Iar arhitectul Gabriel Roşca atrage atenţia asupra unei "caracteristici" naţionale - lucrul în mare viteză, pe ultima sută de metri: "Sigur că statutul de capitală culturală a accelerat procesul şi a transferat importanţa spre amenajarea părţii Ťvizibile» a Centrului istoric - faţadele Pieţei Mari, Pieţei Mici şi pietonalului N. Bălcescu, lucrări finanţate de către Ministerul Culturii şi executate în mare viteză la finele anului 2006 şi în prima jumătate a anului 2007". Dar atît s-a putut face. Şi, dacă Sibiul nu era desemnat capitală culturală europeană, probabil că în gară - a cărei "nedesăvîrşire" nemulţumeşte pe mulţi - renovarea nici n-ar fi început... Oricum, oraşul era mai degrabă nepregătit, la nivelul infrastructurii, pentru astfel de manifestări; şi Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional "Radu Stanca", remarcă lipsa unei "clădiri de teatru care să răspundă cerinţelor secolului XXI şi valorii Teatrului Naţional ŤRadu Stanca»; nu există o sală pentru spectacole de operă, o sală pentru congrese internaţionale". Probabil că şi din acest motiv au fost valorificate spaţii neconvenţionale - au fost organizate expoziţii şi spectacole în curtea interioară a Primăriei, s-au redeschis mici săli ale comunităţii saşilor ori ale Bisericii Evanghelice, au fost dinamizate diverse "colţuri de oraş" în aer liber etc. Şi totuşi, oraşul avea o anume anvergură internaţională şi înainte de 2007. Constantin Chiriac organizează de ani buni un Festival Internaţional de Teatru şi a iniţiat o bursă de spectacole (singura din Europa de Est); calitatea spectacolelor de teatru prezentate anul trecut şi a companiilor străine prezente la Sibiu (sînt multe şi spaţiul e restrîns, se găsesc pe www. sibiu2007.ro, cu fotografii cu tot) se datorează în primul rînd "polului" de prestigiu creat de festival. Cu siguranţă, deschiderea internaţională mai veche a teatrului a asigurat un bun punct de plecare pentru manifestările anului 2007. Care, între altele, au concentrat energiile cîtorva prestigioşi oameni de teatru (regizori, scenografi, muzicieni, actori) - Sibiul a fost singurul loc din lume unde, pe parcursul unui an, spectatorii au putut întîlni "semnăturile" lui Andrei Şerban, Silviu Purcărete, Helmuth Sturmer, Vasile Şirli, Lia Manţoc, Alexandru Dabija, Mihai Măniuţiu, Maria Miu, Marian Râlea (asta ca să nu pomenim decît cîţiva protagonişti). Ce stagiune permanentă poate aduna la un loc atîta lume bună? Astra Film Fest, care şi-a cîştigat un meritat prestigiu, a reprezentat un alt punct tare al capitalei culturale: "Dimensiunea internaţională a festivalului exista, într-adevăr, încă din 2000. Să ne amintim că Astra Film a fost primul eveniment de acest tip care atrăgea încă de atunci public din afara României" - spune Dumitru Budrala. Iar programele speciale care au dat culoare ediţiilor trecute ("Balcanii", "Romii", "Rusia postcomunistă") au avut de fiecare dată o deschidere pe deplin conectată la temele de dezbatere europeană. Cîte evenimente, atîtea păreri? Într-o astfel de suită de manifestări, cu mii de evenimente, se pune problema proporţiilor. Dumitru Budrala e nemulţumit de extinderea prea mare a termenului "cultură": "M-a surprins de multe ori cum cultura, în sensul european al termenului, alunecă în cultura de masă. Multă zarvă, multă muzică rock şi chiar şi raliuri de motociclete s-au desfăşurat la Sibiu în numele culturii... Au fost foarte puţine evenimente cinematografice. În rest se poate vedea din programul capitalei culturale care domeniu a fost cel mai bine reprezentat (şi favorizat, şi ca suport financiar)". Constantin Chiriac exprimă o certitudine: "Teatrul, spectacolele de stradă şi muzica au fost majoritare şi au avut cel mai mare impact". Gabriel Roşca observă, de asemenea, o predominanţă a "evenimentelor care au Ťieşit în stradă»: Festivalul de Teatru, manifestările din Piaţa Mare". Mircea Stănescu, artist grafic şi secretar general de redacţie al revistei Euphorion, propune o "ordine a reprezentativităţii, cantitativă şi subiectivă desigur: artificii, spectacole pirotehnice, performing arts, muzică, film, foto/multimedia, arte plastice, literatură, arhitectură/city planning, patrimoniu, interdisciplinaritate, altele... (verificabil în numărul de pagini alocat fiecărui domeniu în calendarul bianual SCCE 2007)". Dan Tomozei, jurnalist sibian, crede că au fost prea multe programe axate pe cultura saşilor, ceea ce n-ar mai corespunde stării demografice şi culturale actuale a oraşului şi a zonei. Gabriel Roşca, în schimb, nu vede o problemă în asta: "Caracterul multicultural a existat, este firesc ca legăturile istorice cu spaţiul german să aibă o pondere importantă în manifestări". Iar Constantin Chiriac consideră că spaţiul germanic a fost prea puţin reprezentat: "În opinia mea au fost prea puţine evenimente din spaţiul germanic în raport cu parteneriatele şi legăturile existente în aceste ţări, dar programul multicultural a fost unul echilibrat". Ce rămîne Asupra beneficiilor însă mai toată lumea e de acord: "Prezentarea concretă a unor posibilităţi este cred cel mai mare avantaj al capitalei culturale" (Gabriel Roşca); "În mod cert Sibiul se constituie astăzi într-un studiu de caz pentru România şi Europa, prin felul în care o comunitate poate fi reabilitată din toate punctele de vedere printr-un dat cultural" (Constantin Chiriac); "imagine, infrastructură renovată, intrarea într-un circuit cultural şi turistic internaţional; să vedem însă ce va rămîne în anii următori" (Dumitru Budrala). Deocamdată, prin ceea ce a demonstrat anul trecut, Sibiul pare hotărît să nu fie, în nici un caz, nici în viitor, o "provincie culturală românească".

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

rana sangerand shutterstock jpg
Cum să îți cureți o rană acasă și când să ceri ajutor medical
Accidentele mici sunt inevitabile, iar să știi cum să îngrijești o rană acasă poate face diferența între o vindecare rapidă și complicații nedorite.
Radu Dragusin (Instagram) jpg
Tottenham, campioana Ligii Europa. Drăgușin a primit medalia cu tricolorul pe el
Gruparea românului a cucerit trofeul, după 41 de ani.
George Simion și Nicușor Dan FOTO Profimedia
Judecătorii CCR au respins cererea lui George Simion de anulare a alegerilor prezidențiale. Nicușor Dan, oficial președintele României
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au respins joi, cu unanimitate de voturi, cererea de anulare a alegerilor prezidențiale formulate de George Simion.
vaporr hamburg1 jpeg
Obstacolele uriașe pe care le-au depășit românii plecați în Vest: „Dorm până la zece inși într-o cameră mică”
Mutarea într-o țară străină este un proces destul de complicat, care necesită, nu în ultimul rând, curaj. Însă, în ziua de astăzi, acest pas este mai ușor ca oricând. Metodele de transport sunt sigure, granițele sunt, în mare parte, deschise, iar oportunitățile economice sunt accesibile oricui.
trupa Arhivers Foto FB jpg
Concert ecologic în premieră: Arhivers aduce muzica verde la Cluj
Primul concert din România alimentat în totalitate cu energie verde va avea loc duminică, la Cluj, când trupa românească de folk și pop-rock Arhivers va urca pe scenă.
George Simion FOTO Profimedia
AUR acuză AEP şi BEC că blochează verificarea corectitudinii votului. „Sunt peste 100.000 de voturi multiple de CNP-uri”
AUR acuză Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi Biroul Electoral Central (BEC) că „refuză transparenţa şi blochează accesul specialiştilor AUR la verificarea corectitudinii alegerilor”.
489381836 3188253154689286 1147483536959463217 n jpg
O turistă de 28 de ani a murit în mod misterios în timpul vacanței în Turcia. „Inima ei a dispărut”
O tânără mamă a murit în circumstanțe misterioase în timp ce se afla în vacanță în Turcia. Autopsia efectuată în Marea Britanie a dezvăluit că medicii i-au scos inima fără știrea familiei sale.
Alin Gălățescu LA INTERVIURILE ADEVARUL jpg
AI, noul stilist personal. Alin Gălățescu, consilier de imagine și brand analizează recomandările oferite de ChatGPT
Nu știi cu ce să te îmbraci azi? ChatGPT îți umblă în dulapul cu haine, dă sfaturi de stil și recomandări de cumpărături. Ce cred specialiștii despre sfaturile oferite de Chat GPT în găsirea unui stil personal
Jane Seymour  foto   Profimedia jpeg
La 74 de ani, Jane Seymour ne spune dieta cu care-și menține aceeași siluetă încă din adolescență
Are 74 de ani, dar arată de parcă ar avea doar jumătate din această vârstă! Care e secretul actriței din serialul „Dr Quinn Medicine Woman”?