În zgomot de buzz

Publicat în Dilema Veche nr. 220 din 3 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

C. ţine volanul cu o mînă şi cu cealaltă expediază un e-mail urgent de pe telefonul supersofisticat cumpărat din SUA anul trecut. În fiecare intersecţie aglomerată se opreşte şi intră pe messenger sau pe site-ul personal ca să verifice numărul de vizitatori pasionaţi de fotografiile lui. Ajungem la o terasă din centru, C. se trînteşte plictisit în scaun şi deschide laptopul catifelat ca o felină argintie. Se strîmbă: "N-au wireless, vroiam să-ţi arăt cîteva expoziţii la care am participat". Asta nu-l împiedică să mă concedieze în modul cel mai natural cîteva minute ca să-şi comande accesorii dintr-un magazin pe care îl vizitează o prietenă la Barcelona, fix în momentul în care ne sînt aduse cafelele. Încearcă de mai multe ori, între sorbiturile scurte din cafea şi o replică pe mess, să încropească un dialog politicos. Nu reuşeşte pentru că ochii îi alunecă continuu pe ecranul colorat al telefonului, care buzz-ăie încet ca un bondar. La plecare ne aruncăm un "mai vorbim" care nu înseamnă nimic, eu cobor la metrou, el se scufundă în trafic. Ori de cîte ori apar online pe messenger, L. ţîşneşte nesmintit în colţul monitorului: "Ce faaaaaci?". Niciodată nu sînt pregătit să-i răspund şi atunci se enervează: "Dacă eşti ocupat spune şi te las". Nu sînt ocupat. Asta e o mişcare greşită: se revarsă peste mine în numai cîteva minute patru bancuri virale, un link la un clip de pe YouTube cu copii care fac sau spun lucruri trăsnite, dileme cu tentă socială, întrebări despre "ce mai e nou acasă" la Bucureşti - L. a plecat cu bursă acum doi ani şi nu s-a mai întors, dar nu reuşeşte să socializeze cu nimeni "de-acolo" şi de-aia e tot timpul online. În 10 minute îmi pierd răbdarea şi trec pe invisible. În două minute monitorul se umple de buzz-uri. M. dispare în spatele cutiilor de sticlă ale vameşilor din incinta aeroportului. Se mai uită o dată în urmă, ca şi cum ar mai avea ceva de spus, îşi dă seama că e în întîrziere şi atunci grăbeşte pasul spre terminal. Avionul o să ajungă într-o oră şi jumătate la destinaţie. Aştept un autobuz care se mişcă greu spre oraş. E ora 8 dimineaţa şi Bucureştiul refuză să mai lase maşinile să circule. Ajung acasă la două ore şi jumătate după decolarea avionului. Deschid din reflex laptopul şi ies pînă la magazinul din colţ să iau mîncare pentru după somnul de o oră pe care sper să îl prind. Adorm repede, fără să mai schimb hainele. Vise mici şi întortocheate îmi concurează oboseala. Printre ele, din ce în ce mai puternic, se aude ecoul unui hit la modă: buzz! Deschid ochii pe jumătate şi o văd pe M. care scoate limba dintr-un emoticon: "Am uitat un articol la tine în laptop, am nevoie de el urgent".

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.