„În viaţă să nu faci nimic la fel ca alţii“ - interviu cu regizorul Andrei ŞERBAN

Publicat în Dilema Veche nr. 512 din 5-11 decembrie 2013
„În viaţă să nu faci nimic la fel ca alţii“   interviu cu regizorul Andrei ŞERBAN jpeg

Aş porni de la un fragment din interviul de anul trecut din Dilema veche, în care Lucian Pintilie spunea: „În aceşti ani de absenţă, în care creaţia mea şi – de ce să nu o spun de-a dreptul – supravieţuirea mea s-au datorat unor ţări atît de generoase ca Franţa şi SUA, i-am întîlnit pe fraţii mei de peregrinări universale, pe Andrei Şerban şi pe Liviu Ciulei.“ Ce înseamnă pentru dumneavoastră această „frăţie“?

În primul rînd, prietenia adevărată dintre noi. Trăind şi lucrînd în Occident, într-o lume atît de competitivă, paradoxal, nu a existat la nici unul dintre noi nici cea mai mică urmă de competiţie; dimpotrivă, ne bucuram toţi trei de succesele celuilalt, ne bucuram şi că sîntem români, lucru rar în diaspora noastră. Apoi, fiecare a încercat în felul său să înţeleagă prin teatru ce se ascunde în om, să pătrundă în subtextul relaţiilor – cu alte cuvinte, să caute, nu ce e evident şi cunoscut, ci o deschidere spre necunoscut, spre mister. Astfel, demersul fiecăruia s-a apropiat de spiritual, intenţionat sau nu, căci Ciulei era un ateu convins, Pintilie – ca şi Ingmar Bergman – s-a războit toată viaţa cu Dumnezeu, iar eu am o cale mai simplă de a mă apropia de El.

Dacă ar fi să descrieţi ce aducea fiecare în această triadă, cum aţi face-o? Ce roluri vi s-ar fi potrivit într-o punere în scenă a unui text clasic?

Ciulei ar fi Regele Lear, cu o capacitate de suferinţă şi nobleţe infinită, Pintilie – o combinaţie între Bufon şi Cordelia (cel care vede realitatea, cînd vesel, răutăcios, îndurerat ori compătimitor, dar cu o puritate morală nepătată), iar eu aş vrea să fiu Edgar, băiatul bun, deşi uneori mă surprind jucînd Edmund.

Ce vă apropie şi ce vă desparte de Pintilie?

Cred că amîndoi am urmat sfatul înţelept ca „în viaţă să nu faci nimic la fel ca alţii“. Cu alte cuvinte, să-ţi găseşti propriul drum sau să te laşi păgubaş. În ultimii ani, el s-a despărţit de soţia lui, teatrul, ca să se concentreze pe amantă – filmul. Eu am rămas fidel primei iubiri. Lumea lui e plină de pitici, de mitici, de idealuri năruite, expunînd minciuna, ipocrizia socială şi individuală; oamenii par deseori ca nişte gîndaci simpatici sau groteşti, victime ale dictaturii sau ale propriei imbecilităţi. Totul la Pintilie e o luptă cu sine şi cu lumea. El ştie că pulsul vieţii în artă e cel mai puternic în momente de mare intensitate, chiar de pericol. Asta se exprimă şi în felul în care lucrează: îşi creează singur situaţii de luptă, de conflict; de aceea, în tinereţe suferea adesea de dureri acute de stomac, în timpul repetiţiilor. Dar din starea de pericol se naşte creativitatea. Dacă trebuie să comparăm, şi eu cred în pericol şi caut intensitatea (dar fără crampe), sînt mai naiv, mai aerian decît el şi nu mă lupt cu demonii societăţii, ci doar cu cei interiori.

Cine e Pintilie văzut de Andrei Şerban?

Un mare artist e în legătură cu un „dublu“ ascuns undeva în subconştient, care e o sursă continuă de inspiraţie. Nu ştiu dacă l-a studiat pe Artaud, dar ca şi el, Pintilie a căutat neliniştit „altceva“ şi, căutînd, a schimbat nu doar felul de a privi al publicului, ci şi pe al său. Teatrul i-a definit propria existenţă, filmul i-a format conştiinţa civică. Evoluţia lui ca artist s-a dezvoltat în paralel cu istoria personală. Toţi ne uităm la Pintilie ca la un mit. El se folosea de teatru ca să vorbească, de fapt, de ceea ce se întîmpla în afara teatrului. Spectacolele lui provocau de fiecare dată un şoc, iar în timpul comunismului erau ca un far ce lumina în noapte, arătînd că în artă e posibil să atingi un nivel mai profund, mai intens, riscînd totul, să ai curajul să spui adevărul, oricît de întunecat ar fi el.

După ce, prin filmele lui, a influenţat adînc o generaţie nouă de regizori, care-i datorează enorm, în ultimii ani s-a retras în lumea lui privată şi a trăit ca un eremit, refuzînd să dea interviuri sau să intervină public.

Rar, cînd l-am întîlnit, cum a fost nu de mult, la New York, părea acelaşi „Pintzi“ caustic, original, plin de vervă, umor şi picanterii, deşi uneori îl simţeam mai tăcut, se vedeau la el urmele unei evoluţii personale dificile, o îngrijorare despre necunoscut, care, cu vîrsta, ar trebui să ne preocupe pe toţi. Înţeleg că e greu, la 80 de ani, să găsească forţa necesară pentru a porni în aventura unui nou film. Dar aş vrea să-l întreb pe prietenul meu cum am putea să-l convingem să revină să lucreze în teatru. Soţia i-a rămas credincioasă, iar noi, familia lui thespiană, avem nevoie de el, căci el, mai mult ca noi toţi, poate revitaliza o artă care, din păcate, îşi cam pierde oxigenul.

În sfîrşit, ţin să fac o confesiune (sper să nu-l supăr); şi deşi majoritatea fanilor lui se vor revolta că spun asta, eu întotdeauna am preferat teatrul său, filmelor sale. Noi, cei din teatru, îl aşteptăm să se întoarcă acasă! 

a consemnat Ana Maria SANDU 

Foto: adevarul.ro

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.