În urma tehnologiei

Publicat în Dilema Veche nr. 942 din 28 aprilie – 4 mai 2022
În urma tehnologiei jpeg

La începutul anilor 1970 apariția primului microprocesor părea din start că va revoluționa omenirea. Dispozitivele electronice, pînă atunci de mari dimensiuni, trecuseră deja printr-o etapă de micșorare, atunci cînd tranzistoarele înlocuiseră lămpile electronice. Primul microprocesor entuziasma toți specialiștii, care se așteptau la progrese tehnologice remarcabile.

Apar în scurt timp primele home-computere, printr-o revoluție tehnologică ce a pus la dispoziția tuturor mașini de calcul mult mai performante deja decît cele care duseseră primii oameni pe Lună. La nici un deceniu după aceea, computerele personale se răspîndesc și mai mult, iar sistemele de operare devin și ele mult mai prietenoase cu orice utilizator. Finele anilor 1980 și începutul ultimului deceniu al secolului trecut asistă la o explozie a cererii – și ofertei – de calculatoare. Creatorii lor fac, aproape peste noapte, modele din ce în ce mai performante, iar programele pot fi utilizate nu doar de către elite, ci devin parte a unui mod de viață.

Mai mult, calculatoarele personale încep să și comunice între ele, odată cu „deschiderea spre popor” a modurilor de conectare și comunicare, pînă atunci funcționale doar între marile centre de cercetare și universități ale lumii. Internetul.

Acesta modifică treptat viața tuturor oamenilor de pe planetă. Sunetul (destul de neplăcut) al modemului care se conecta la rețeaua de telefonie dădea semnalul unor modificări profunde. Iar apariția telefoanelor mobile și, mai apoi, a celor inteligente urma să accelereze trecerea omenirii în lumea digitală și transformarea într-un sat cu adevărat global.

Revoluție tehnologică? Da, cu siguranță. Dar, ca orice curent care merge cu mare viteză înainte, apar și efecte secundare care trimit unele lucruri îndărăt, spre trecut.

Dovezi? Le vedem în viața noastră în fiecare zi.

I-au trebuit omenirii mai bine de o mie de ani, de la perioada finală a Imperiului Roman de Apus, ca să se întoarcă spre alfabetizare, spre învățarea de carte. Comunicarea populară în Evul Mediu se făcea mai ales prin imagini – sau oral. De la apariția „iconițelor” create ca să simplifice utilizarea calculatorului, pare că ne întoarcem din ce în ce mai mult spre aceste forme vizuale de comunicare. Iar podcast-urile și cărțile audio nu sînt nici ele stimulatoare pentru citit și scris, ci reiau tradiția orală. Sau poate că mă înșel. Dacă vedem modul în care gramatica este schingiuită în multe mesaje care circulă în social media, poate că e mai bine să nu dezbatem acest subiect.

Pe măsură ce avansăm din ce în ce mai mult în era digitală, numărul utilizatorilor crește exploziv, în timp ce numărul creatorilor de programe și de calculatoare, de asemenea în creștere, are însă o dinamică mult mai redusă. Iar subțierea numărului de experți în comparație cu cel al utilizatorilor nu poate prevesti ceva bun.

În același timp, apar numeroși utilizatori care nu iau în considerare faptul că aceste calculatoare trebuie să le ajute creierul, iar nu să îl substituie. Și nu vorbesc aici despre analfabeții funcțional prezenți în hoarde mari pe Internet. Ci despre persoane educate, care s-au obișnuit să folosească aplicații specializate, care au fost făcute ori de către cei mai mari, ori de către colegi de generație, și pe care le ascultă cu încredere oarbă. Programele de orientare geografică, de exemplu, folosite de către șoferi sau pietoni, par a fi scrise, pentru unii, cu litere de foc. Chiar dacă pot apărea și aici erori, datorate fie unui semnal mai slab, unor deficiențe tehnice sau de alte feluri.

Motoarele de căutare gen Google ne-au făcut viața mai simplă. Mersul și căutarea asiduă prin biblioteci au fost înlocuite de simpla scriere a unor cuvinte-cheie în unele programe specializate. Și, cu toate acestea, randamentul căutărilor în bazele de date specializate pe Internet pare a fi scăzut.

Și ce te faci atunci cînd toate se petrec în state care par profund disfuncționale, în care nimeni nu s-a implicat cu pasiune și profesionist în dezvoltarea unor sisteme de educație performante? Regresul din educație se reflectă în succesul unor agresivi analfabeți funcțional, deveniți influencer-i pentru generațiile de mîine. Existența a numeroase fundături întunecate ale Internetului face ca zonele haotice – sau măcar puțin organizate – ale satului virtual să facă întreaga societate să dea în gropi. Din păcate reale, nu virtuale.

Despre cei mai slabi de înger nu doresc să insist prea mult. Într-un mod paradoxal, aceștia s-au adaptat cel mai bine la noile condiții. S-au relansat dezbateri pe care mulți le considerau încheiate de cîteva secole. Fără o revoluție informatică nu ar fi putut apărea aberații de genul celor care susțin că Pămîntul este plat, antivacciniștilor, celor care se tratează de cancer cu ceaiuri și gînduri bune. Într-o eră în care știința progresează într-un ritm fără precedent, aceste subproduse ale societății actuale creează un curent de sens contrar (din fericire, nu cu aceeași viteză). Internetul îi ajută pe conspiraționiști să se ascundă de mînia unui guvern global.

Ce vor face aceștia cînd vor vedea că nu îi caută nimeni?

Adrian Stănică este cercetător științific la Institutul Național pentru Geologie Marină – GeoEcoMar, profesor onorific la Universitatea din Stirling, Marea Britanie.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Toaleta de aur furată foto x jpg
Un bărbat a fost condamnat pentru furtul unei toalete din aur în valoare de 6 milioane de dolari
Un bărbat britanic a fost condamnat pentru furtul unei toalete din aur de 18 karate, expusă într-un muzeu din sudul Angliei, un act îndrăzneț care a șocat întreaga lume.
rapid suporteri foto razvan pasarica/rpressport
Rapid, cocoșată de amenzi. Năzbâtiile suporterilor au costat scump conducerea
Comisia de Disciplină a aplicat azi Rapidului o nouă amendă.
Crin Antonescu, candidat la alegerile prezidențiale, depune dosarul de candidatură și lista de semnături la sediul Biroului Electoral, în București. FOTO Inquam Photos / George Călin
De ce nu vrea Crin Antonescu ca România să trimită trupe în Ucraina, „ci firme, companii”
Crin Antonescu, candidatul coaliţiei la alegerile prezidenţiale din luna mai, afirmă că ar trimite firme în Ucraina, în locul trupelor de pace despre care se discută la nivel internațional.
Cum ne ajută animalele de companie să combatem stresul, depresia și anxietatea mp4 thumbnail png
Cum ne ajută animalele de companie să combatem stresul, depresia și anxietatea. Aflăm de la Andreea Conicescu, medic veterinar
La Adevărul Live, în seria Pet Health&Care, dicutăm cu medic veterinar Andreea Conicescu, de la Asociația Sache VET despre cum animalele de companie sunt terapeuții noștri fără cuvinte.
„O istorie uitată: patrimoniul sefard din centrul istoric al Bucureștiului” – conferință la Palatul Suțu
„O istorie uitată: patrimoniul sefard din centrul istoric al Bucureștiului” – conferință la Palatul Suțu
Muzeul Municipiului București invită publicul la Conferința de Joi, care va avea loc pe data de 20 martie 2025, ora 18.30, la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr 2), cu tema „O istorie uitată: patrimoniul sefard din centrul istoric al Bucureștiului”, și va fi susținută de Felicia Waldman.
1772 jpg
Descoperire într-o peşteră din Spania: fragmente osoase ale celui mai vechi chip uman din vestul Europei
Arheologii au găsit mai multe rămășițele ale unei feţe umane ce aparţin unei specii dispărute care a trăit acum aproximativ 1.4 milioane de ani. Fragmentele osoase descoperite într-o peșteră antică din Spania aparțin celei mai vechi chipuri umane cunoscute din Europa de Vest , spun cercetătorii cita
Mamaia Nord jpg
Turiști păcăliți cu un sejur într-un hotel din Mamaia Nord care nu mai funcționează
Mai mulți turiști au fost păcăliți cu sejururi într-un hotel din Mamaia Nord care, în realitate, nu funcționează de un an.
Burca jpeg
Candidați alegeri FOTO Inquam
Lista candidaților la alegerile prezidențiale. Cine va apărea pe buletinul de vot în mai
Ultimii candidați care au trecut de filtrul CCR încheie lista pentru scrutinul din luna mai. Printre cei care s-au decis să își încerce norocul se numără actuali și foști șefi de partid, foști membri ai Guvernului, primarul Capitalei și foști candidați în cursa din 24 noiembrie.