În urma tehnologiei

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 942 din 28 aprilie ÔÇô 4 mai 2022
În urma tehnologiei jpeg

La ├«nceputul anilor 1970 apari╚Ťia primului microprocesor p─ârea din start c─â va revolu╚Ťiona omenirea. Dispozitivele electronice, p├«n─â atunci de mari dimensiuni, trecuser─â deja printr-o etap─â de mic╚Öorare, atunci c├«nd tranzistoarele ├«nlocuiser─â l─âmpile electronice. Primul microprocesor entuziasma to╚Ťi speciali╚Ötii, care se a╚Öteptau la progrese tehnologice remarcabile.

Apar ├«n scurt timp primele home-computere, printr-o revolu╚Ťie tehnologic─â ce a pus la dispozi╚Ťia tuturor ma╚Öini de calcul mult mai performante deja dec├«t cele care duseser─â primii oameni pe Lun─â. La nici un deceniu dup─â aceea, computerele personale se r─âsp├«ndesc ╚Öi mai mult, iar sistemele de operare devin ╚Öi ele mult mai prietenoase cu orice utilizator. Finele anilor 1980 ╚Öi ├«nceputul ultimului deceniu al secolului trecut asist─â la o explozie a cererii ÔÇô ╚Öi ofertei ÔÇô de calculatoare. Creatorii lor fac, aproape peste noapte, modele din ce ├«n ce mai performante, iar programele pot fi utilizate nu doar de c─âtre elite, ci devin parte a unui mod de via╚Ť─â.

Mai mult, calculatoarele personale ├«ncep s─â ╚Öi comunice ├«ntre ele, odat─â cu ÔÇ×deschiderea spre poporÔÇŁ a modurilor de conectare ╚Öi comunicare, p├«n─â atunci func╚Ťionale doar ├«ntre marile centre de cercetare ╚Öi universit─â╚Ťi ale lumii. Internetul.

Acesta modific─â treptat via╚Ťa tuturor oamenilor de pe planet─â. Sunetul (destul de nepl─âcut) al modemului care se conecta la re╚Ťeaua de telefonie d─âdea semnalul unor modific─âri profunde. Iar apari╚Ťia telefoanelor mobile ╚Öi, mai apoi, a celor inteligente urma s─â accelereze trecerea omenirii ├«n lumea digital─â ╚Öi transformarea ├«ntr-un sat cu adev─ârat global.

Revolu╚Ťie tehnologic─â? Da, cu siguran╚Ť─â. Dar, ca orice curent care merge cu mare vitez─â ├«nainte, apar ╚Öi efecte secundare care trimit unele lucruri ├«nd─âr─ât, spre trecut.

Dovezi? Le vedem ├«n via╚Ťa noastr─â ├«n fiecare zi.

I-au trebuit omenirii mai bine de o mie de ani, de la perioada final─â a Imperiului Roman de Apus, ca s─â se ├«ntoarc─â spre alfabetizare, spre ├«nv─â╚Ťarea de carte. Comunicarea popular─â ├«n Evul Mediu se f─âcea mai ales prin imagini ÔÇô sau oral. De la apari╚Ťia ÔÇ×iconi╚ŤelorÔÇŁ create ca s─â simplifice utilizarea calculatorului, pare c─â ne ├«ntoarcem din ce ├«n ce mai mult spre aceste forme vizuale de comunicare. Iar podcast-urile ╚Öi c─âr╚Ťile audio nu s├«nt nici ele stimulatoare pentru citit ╚Öi scris, ci reiau tradi╚Ťia oral─â. Sau poate c─â m─â ├«n╚Öel. Dac─â vedem modul ├«n care gramatica este schingiuit─â ├«n multe mesaje care circul─â ├«n social media, poate c─â e mai bine s─â nu dezbatem acest subiect.

Pe m─âsur─â ce avans─âm din ce ├«n ce mai mult ├«n era digital─â, num─ârul utilizatorilor cre╚Öte exploziv, ├«n timp ce num─ârul creatorilor de programe ╚Öi de calculatoare, de asemenea ├«n cre╚Ötere, are ├«ns─â o dinamic─â mult mai redus─â. Iar sub╚Ťierea num─ârului de exper╚Ťi ├«n compara╚Ťie cu cel al utilizatorilor nu poate prevesti ceva bun.

├Än acela╚Öi timp, apar numero╚Öi utilizatori care nu iau ├«n considerare faptul c─â aceste calculatoare trebuie s─â le ajute creierul, iar nu s─â ├«l substituie. ╚śi nu vorbesc aici despre analfabe╚Ťii func╚Ťional prezen╚Ťi ├«n hoarde mari pe Internet. Ci despre persoane educate, care s-au obi╚Önuit s─â foloseasc─â aplica╚Ťii specializate, care au fost f─âcute ori de c─âtre cei mai mari, ori de c─âtre colegi de genera╚Ťie, ╚Öi pe care le ascult─â cu ├«ncredere oarb─â. Programele de orientare geografic─â, de exemplu, folosite de c─âtre ╚Öoferi sau pietoni, par a fi scrise, pentru unii, cu litere de foc. Chiar dac─â pot ap─ârea ╚Öi aici erori, datorate fie unui semnal mai slab, unor deficien╚Ťe tehnice sau de alte feluri.

Motoarele de c─âutare gen Google ne-au f─âcut via╚Ťa mai simpl─â. Mersul ╚Öi c─âutarea asidu─â prin biblioteci au fost ├«nlocuite de simpla scriere a unor cuvinte-cheie ├«n unele programe specializate. ╚śi, cu toate acestea, randamentul c─âut─ârilor ├«n bazele de date specializate pe Internet pare a fi sc─âzut.

╚śi ce te faci atunci c├«nd toate se petrec ├«n state care par profund disfunc╚Ťionale, ├«n care nimeni nu s-a implicat cu pasiune ╚Öi profesionist ├«n dezvoltarea unor sisteme de educa╚Ťie performante? Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine. Existen╚Ťa a numeroase fund─âturi ├«ntunecate ale Internetului face ca zonele haotice ÔÇô sau m─âcar pu╚Ťin organizate ÔÇô ale satului virtual s─â fac─â ├«ntreaga societate s─â dea ├«n gropi. Din p─âcate reale, nu virtuale.

Despre cei mai slabi de ├«nger nu doresc s─â insist prea mult. ├Äntr-un mod paradoxal, ace╚Ötia s-au adaptat cel mai bine la noile condi╚Ťii. S-au relansat dezbateri pe care mul╚Ťi le considerau ├«ncheiate de c├«teva secole. F─âr─â o revolu╚Ťie informatic─â nu ar fi putut ap─ârea abera╚Ťii de genul celor care sus╚Ťin c─â P─âm├«ntul este plat, antivaccini╚Ötilor, celor care se trateaz─â de cancer cu ceaiuri ╚Öi g├«nduri bune. ├Äntr-o er─â ├«n care ╚Ötiin╚Ťa progreseaz─â ├«ntr-un ritm f─âr─â precedent, aceste subproduse ale societ─â╚Ťii actuale creeaz─â un curent de sens contrar (din fericire, nu cu aceea╚Öi vitez─â). Internetul ├«i ajut─â pe conspira╚Ťioni╚Öti s─â se ascund─â de m├«nia unui guvern global.

Ce vor face aceștia cînd vor vedea că nu îi caută nimeni?

Adrian St─ânic─â este cercet─âtor ╚Ötiin╚Ťific la Institutul Na╚Ťional pentru Geologie Marin─â ÔÇô GeoEcoMar, profesor onorific la Universitatea din Stirling, Marea Britanie.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.