În numele Tatălui (şi al Fiului)

Immanuel MIFSUD
Publicat în Dilema Veche nr. 567 din 24-30 decembrie 2014
În numele Tatălui (şi al Fiului) jpeg

Şi vii acasă de la serviciu. Nu spui nimic. Şi sprijini puşca cu baioneta ciobită de perete. Şi mergi şchiopătînd, pe tăcute, sfios, în colţul tău. Nu poţi să muşti mîna care te hrăneşte, n-ai învăţat lecţia asta pe străzi? Nu e nevoie să fii un geniu ca să-ţi dai seama că nu te poţi atinge de conducerea Muncitorilor, nu-i aşa? Că ministrul e Domnul Dumnezeul tău şi să nu ai alţi dumnezei în afară de el. Şi, mai presus de orice, să nu iei în deşert numele sfînt al ministrului. În după-amiaza aceea păreai atît de tăcut, fără ochelari, stînd culcat pe-o parte ca un om rănit, blestemînd ziua în care nu ne-ai luat pe toţi pe vasul ăla, să navigăm la capătul celălalt al pămîntului. Blestemînd ziua în care ai declarat cu mîndrie, purtînd doar un pantof, că şi tu eşti proletar. Ţi-au spus că eşti un erou, proletarul aristocrat, tot ce are mai scump clasa revoluţionară, şi tu i-ai crezut. Ţi-au spus că toate animalele sînt egale, chiar şi porcii, şi tu i-ai crezut. Dar n-au menţionat niciodată că unele sînt mai egale decît altele.

Şi numai atunci, în acea după-amiază plină de melancolie, am aflat, în sfîrşit, răspunsul la întrebarea pe care ţi-o pusesem de atîtea ori şi la care mereu refuzai să-mi răspunzi: noi nu eram „cu Mintoff“. Oricum, avusesem bănuielile mele, fiindcă în timpul campaniei electorale din 1976, copiii de pe strada noastră şi de la şcoală declarau cu toţii că ei sînt cu Mintoff şi cu Lorry Sant şi cu Moran şi cu Grima, în vreme ce eu tăceam chitic, fără să am habar cine sînt aceşti domni iluştri. Şi, cînd ajungeam acasă şi te întrebam, tu spuneai: „Nu discut politică.“ Şi apoi adăugai, ca de obicei: „Eşti mult prea mic pentru asta.“ Dar te auzeam mereu discutînd despre „noi“ şi „ei“ şi despre „ai noştri“ şi „ceilalţi“. Şi în timpul ştirilor de la ora opt trebuia să merg numai în vîrful picioarelor şi să vorbesc în şoaptă. Şi ascultai dezbaterile politice la televizorul Philips, care prindea numai canalele TVM şi Rai Uno, ascultai şi te implicai, ştiind întotdeauna exact ce urmează să spună bărbaţii ăia în costume, în timp ce ei strigau la fel de tare ca vecina noastră, Giela. Şi într-o zi te-am auzit spunînd că tal-Ghawdxija, vecinii noştri de peste drum, atîrnaseră lămîi la uşa de la intrare şi erai gata să te duci să iei lămîile alea ca să le mănînci la cină, cu peşte, doar pentru a-ţi lua revanşa, şi numai soţia ta, care era o sfîntă, a putut să te oprească. În acea zi, cum stăteai culcat acolo, ţi-am putut citi, în cele din urmă, carnetul de membru de partid întipărit pe pleoape, peste ochii închişi. Şi numai atunci am început să înţeleg cine erau „ei“ şi „ceilalţi“.

O lovitură pentru tine, Mifsud. Dar cînd l-ai abordat pe atotputernic în piaţa din centrul satului şi el ţi-a zîmbit şi a încercat să te liniştească – „Ştii, probabil că s-a făcut o greşeală, Mifsud. Noi n-am face rău Muncitorilor, nu-i aşa?“ –, tot a trebuit să-i spui păsul tău. Ţi-ai luat puşca cu baionetă cu tine, gîndindu-te la ploaia de gloanţe care cădea în timp ce te chirceai în spatele tunului AA, îi scuipai în faţă pe fascişti şi nici prin cap nu-ţi trecea să îţi salvezi propria piele, şi i-ai spus păsul tău atotputernicului, i-ai spus ce-ţi făcuseră ai lui. Mititelul de tine, clătinîndu-te încoace şi-ncolo pe piciorul cel şubred, cum îndrăzneşti să-ţi croieşti drum prin gloata de bătăuşi ca să-i vorbeşti dumnezeului atotputernic?

Tati, unde te duci?

Taci din gură. Stai aici şi-aşteaptă-mă.

Dar unde te duci, tati?

Nicăieri. Doar stai aici şi-aşteaptă-mă.

Dar unde te duci, tati?

Mă duc să schimb două vorbe cu tipul de colo.

Şi-am văzut o mulţime stînd în jurul unui tip cu privire abjectă, pe care-l mai văzusem şi altă dată, ţipînd la televizor, mutra lui era lipită pe toate zidurile de pe străzile noastre. M-am uitat cum te-ai dus şchiopătînd spre el, i-ai dat pe uriaşii ăia la o parte şi i-ai vorbit, dînd din cap cu toată convingerea. Iar apoi te-ai întors după mine şi ne-am dus acasă să mîncăm macaroane. Iar luni ai venit cu o medalie: Mifsud, s-a făcut o greşeală, ştii. Nu tu eşti cel pe care voiam să-l transferăm. Începînd de mîine, te vei prezenta la muncă în altă parte. Într-un loc mai aproape de casă, avînd în vedere handicapul tău, bietul de tine. Vrem doar ce-i mai bun pentru Muncitori.

Cum ai putut să nu-ţi fie frică?

Nu vreau să-ţi fie frică, înţelegi? Te porţi ca un copil. Şi nu vreau să te văd plîngînd din nimic. Parcă eşti făcut din mămăligă. Un băiat mare ca tine, ar trebui să-i sperii pe toţi.

Şi eu îmi muşc buza de jos, încercînd să-mi reţin lacrimile. N-ai pic de curaj? N-ai pic de curaj? Ar trebui să-ţi croieşti drum pîn-acolo şi să-i dobori la pămînt, pînă la unul. Să nu te mai văd plîngînd, nu mai eşti copil mic. Ai înţeles?

Trag aer în piept, adînc, încet. E adevărat, nu mai sînt copil. Sînt înalt şi lat în spate. Nu sînt o fetiţă. Sînt fiul, fiul soldatului care a primit medaliile, care nu se teme de nimeni, nici măcar de ministru. Sînt puternic. Doar un pumn şi le sparg dinţii, le zdrobesc nasurile, îi fac să plîngă, îi nimicesc, îi sfîşii. 

traducere de Denisa DURAN 

Volumul În numele Tatălui (şi al Fiului) de Immanuel Mifsud a apărut la Polirom. 

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Românca desemnată „Omul anului“ în Anglia. Cristina este șoferiță de autobuz în orășelul Hertford. „Ne face ziua mai frumoasă“
O șoferiță de autobuz, originară din București, a primit titlul „Omul anului”, acordat de o comunitate din Anglia. Cristina a întrunit cele mai multe voturi din partea membrilor comunității.
image
Tiramisu alb, un desert spectaculos, cu succes garantat. Secretul prăjiturii cu gust demențial
Nu doar că este delicios, ci este și simplu de făcut. Tiramisu alb este desertul de care nu te mai saturi. Rețeta necesită doar câteva ingrediente și multă răbdare, pentru că se servește a doua zi. Dacă este ținut la rece 24 de ore, rezultatul va fi unul spectaculos.
image
Cine este doctorița înjunghiată mortal în Franța. Tânăra se pregătea pentru rezidențiat
O tânără româncă, care se afla în Franța pentru a-și pregăti rezidențiatul, a fost descoperită moartă într-un apartament. Tragedia s-a petrecut în orașul Amiens, într-un apartament închiriat de ea prin platforma Airbnb.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic