In girum imus nocte et consumimur igni

Publicat în Dilema Veche nr. 360 din 6 - 12 ianuarie 2011
Marketing pentru minte, creier și captivitate jpeg

Sînt 89.136.158.130, am 77 de ani. Şi am ratat Singularitatea. Sînt printre puţinii locuitori ai Zonei V care nu au voie să iasă din casă. Oricum, nu m-aş descurca afară. Totul e prea complicat şi mie îmi lipsesc multe. În primul rînd, nu am făcut transferul de nanocelule protective pentru piele şi în jumătate de oră aş fi mort sub cele 57 de grade (şi radiatoni) de-afară. Apoi, sînt condamnat la ascundere pentru că mi-am ucis clona, în urmă cu trei ani. Refuz cipurile MIND42 pentru conexiune universală şi PSYCHE18+ pentru pornografie directă, introdus de obicei în hipocampul stîng. Nu mă rog în fiecare dimineaţă şi asta se observă imediat pe ecranul lui.  

La cîţiva ani după ce Facebook a fost cumpărat de China şi Google şi-a declarat independenţa, locuitorii din Zona V au avut de ales: transformarea radicală sau o viaţă marginală în periferie, aşteptînd moartea. Mi s-a părut bizar să fiu pus să aleg – tot ceea ce se întîmpla era şi rezultatul ideilor mele. Cine făcea apologia, cea mai nesimţită, tehnologiilor informaţionale, bio, neuro şi nanotehnologiilor în deceniul doi al secolului nostru? Cine milita pentru închiderea televiziunilor, prin două metode: atac chimic sau atac informaţional (în fiecare sezon lansam un nou kit de atac, care se distribuia gratis elevilor de liceu)? Cine a zis că pornografia nu e o obligaţie, ci un drept? Cine a propovăduit eliminarea burselor şi generalizarea societăţii transparente? Privesc acum la fotografia de grup de pe perete, realizată în 2033, sîntem acolo vreo doisprezece fraieri şi Mînuitorul, puştiul supradotat care, într-o singură noapte, a închis tot Internetul. Nimeni nu l-a mai deschis de atunci. A încercat prin ’37 o echipă de ruşi şi de americani, dar Mînuitorul s-a superenervat şi le-a injectat cod, pînă maşinile lor au început să evolueze singure şi să-i ucidă. Prima reformă a puştiului a fost eliminarea noastră. Apoi, eliminarea oricărei maşini cu procesor, şi introducerea procesoarelor, direct în creierul locuitorilor. A introdus o nouă tehnologie, M2MbMM (Mind-to-Mind-By-MyMind), îngrozitor de simplă: oamenii comunicau fără a se exprima, iar toate infomaţiile treceau prin mintea lui (de aici şi By-MyMind). Tot tranzitul informaţional se făcea prin creierul puştiului. Devenise crud, alegea cele mai frumoase femei şi le programa să-şi aplice extensii total contraevoluţioniste. Bărbaţii erau inoculaţi cu „vina falusoidală“, şi majoritatea se sinucideau ritualic prin tăierea organului. Clonele proliferau, erau mai puternice şi deloc interesate de înmulţirea prin selecţie sexuală. 

Cît am scris astea cred că au trecut trei zile, iar acum încerc să mă gîndesc de ce îmi ia atît de mult. Oricum, e bine că mi-am amintit că într-un dulap mai am o tabletă veche, cu bateria încă funcţională. În Zona V, scrisul e interzis, nu am mai scris de vreo 20 de ani. De ce să scrii cînd nimeni nu mai citeşte? De ce să vorbeşti cînd nimeni nu mai ascultă? Partea bună e că aşa au dispărut toate editurile şi casele de discuri, toţi artiştii şi producătorii, tot ceea ce numeam fals „cultură“ şi ne bucura. Poate de aceea durează atît de mult să scriu – lipsa exerciţiului. Cum îmi mergeau degetele pe taste în tinereţe, cum jonglam cu telefoanele mobile şi toate artefactele acelea colorate... Orice nou aparat era mai apropiat şi mai înţelegător, mai uşor şi mai util, pînă am atins dematerializarea. Adio interfaţă, totul e M2MbMM.  

Oamenii nu mai călătoresc, corpurile cel mai mult stau. De ce să consumăm atîta energie, mişcîndu-ne de colo-colo, cînd putem accesa lumea prin ochii altora? Trebuie doar să te gîndeşti unde vrei să ajungi în Zonă, şi Mînuitorul îţi alocă spaţiu mental în alt corp aflat în acel loc. Doar dacă nu eşti marginal şi atunci poţi să te mişti doar în camera ta, cu storurile trase, să lingi pereţii umezi, în căutarea unei picături de apă şi să priveşti tavanul. Nouă, nici droguri nu ni se dau, aşa cum primesc cetăţenii buni. De patru ori pe an, se deschid serele botanice unde poţi găsi cîte o plantă Lophophora williamsii şi stai deconectat de la M2MbMM cîteva ore bune. Sau chiar zile, dacă eşti mai slab de înger. Desigur, aceşti cactuşi sînt ascunşi între plante carnivore cu senzori lingvistici, produse după 2050 cu scopul de a-i elimina pe toţi cei care nu ştiu latina. Primii au fost ruşii, apoi arabii, mulţi anglo-saxoni au scăpat în ultimul moment, SUA s-a împrumutat pentru ultima dată de la China şi a demarat un masiv program educaţional de învăţare a limbii latine. Latina e limba universală a minţilor noastre, acum. Doar locuitorii Google şi chinezii sînt liberi să nu o folosească, doar cei din Zona G şi din Zona E. 

Există o singură parte bună: călătoria în timp. Poţi transmite mesaje în trecut sau în viitor. Poţi reconstrui amintiri. Poţi spune celor din trecut să nu migreze spre ubicuitate şi decorporalizare. E lipsit de rost să insişti, ştii deja că totul e în zadar. Degeaba zici: mergeţi cu avioanele, consumaţi toate resursele, staţi înconjuraţi de aparate mari şi costisitoare, faceţi sex. Viitorul este acesta, unificat într-o singură minte şi nimeni nu va scăpa. 

Constantin Vică este doctorand în etica noilor tehnologii, la Universitatea Bucureşti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Aleksandr Lukasenko FOTO Profimedia jpg
Alegerile din Belarus, o formalitate pentru Lukașenko. Dictatorul de la Minsk, în funcție de 30 de ani
Duminică, 26 ianuarie, au loc alegeri prezidențiale în Belarus, însă actualul președinte Aleksandr Lukașenko este probabil să obțină al șaptelea mandat.
horoscop (2) jpg
Cele 2 zodii cărora Dumnezeu le pune mâna-n cap până la finalul lunii ianuarie. Urmează o perioadă de bunăstare și lucruri minunate și simt că încep o nouă viață
În universul astrologiei, fiecare lună aduce schimbări, noi oportunități și surprize pentru fiecare dintre noi.
Cristian Tudor Popescu FOTO Agerpres
Cristian Tudor Popescu „știe” unde este coiful dacic: „În România, pentru a-l încorona cu el pe Georgescu. Brățările, la doamna Georgela”
Cristian Tudor Popescu a avut o reacție ironică pe rețelele de socializare după ce mai multe piese valoroase din tezaurul dacic al României au fost furate sâmbătă, 25 ianuarie, dintr-o expoziție de la Muzeul Drents, din Olanda.
muzeul drents olanda jpg
Directorul muzeului Drents, șocat după furtul tezaurului dacic. „În 170 de ani de existenţă, nu a existat un incident atât de grav”
După ce o explozie a avut loc la muzeul Drents din Regatul Ţărilor de Jos, urmat de un jaf în care au fost furate artefacte arheologice valoroase din România, directorul muzeului s-a declarat profund șocat de eveniment.
coiful de la Cotofenesti @Muzeul Drents  jpg
Simbolistica ornamentelor de pe coiful de aur furat în Olanda. Ce origine avea, de fapt, obiectul sustras din muzeu
Coiful getic de la Coțofenești este o adevărată operă de artă, spun specialiștii. Dincolo de metalul prețios din care este confecționat, impresionează și simbolistica deosebită a reprezentărilor de pe coif. Tocmai această simbolistică ridică semne de întrebare privind originea artefactului.
Adrian Cioroianu INQUAM Photos George Calin jpeg
Valoarea pieselor furate din tezaurul dacic este mult mai mare decât cea a aurului. Adrian Cioroianu: „Au ştiut foarte bine pe ce pun mâna”
Istoricul Adrian Cioroianu consideră că furtul piesele de tezaur dacic de la muzeul din Olanda, în urma exploziei de sâmbătă dimineaţă, a fost „o lovitură pregătită cu multe luni înainte”. Acesta susține că în spatele furtului a fost „o echipă de profesionişti”.
vreme frig ger FOTO Shutterstock
Trucul genial al finlandezilor pentru o casă caldă, fără încălzire. Așa vom economisi sume uriașe la factură
Pentru tot mai mulți români, devine din ce în ce mai dificil să facă față facturilor tot mai ridicate din timpul iernii. Însă, o țară unde clima unde este mult mai rece decât în țara noastră, pare să fi găsit o soluție incredibilă pentru a-și încălzi casele!
Guvernul vrea să cumpere un coif dacic şi opere de Brâncuşi din Detroit, oraş în faliment jpeg
AUR cere pedepsirea celor care au „înstrăinat și vulnerabilizat” tezaurul dacic
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) solicită o anchetă „privind înstrăinarea şi vulnerabilizarea tezaurului dacic”, după ce mai multe piese de patrimoniu expuze la Muzeul din Drents, Regatul Ţărilor de Jos, au fost furate.
WhatsApp Video 2025 01 25 at 19 41 53 mp4 thumbnail png
Imagini șocante de la accidentul din Chiajna: Șoferul pierde controlul mașinii, acroșează un alt autovehicul și ajunge pe trotuar unde lovește un pieton
Un accident tragic a avut loc în comuna Chiajna joi, 23 ianuarie, după ce un șofer, care a intrat în coliziune cu un alt autoturism, a ajuns pe trotuar, unde a intrat în doi pietoni. Unul din cei doi pietoni, în vârstă de 39 de ani, se află în stare foarte gravă.