În drum, Crăciunul

Publicat în Dilema Veche nr. 619 din 24 decembrie 2015
În drum, Crăciunul jpeg

D in perspectiva etnologului, zicala aceea despre c─âl─âtorul c─âruia ├«i st─â bine cu drumul nu ├«nseamn─â un ├«ndemn la umblet, nu ├«nseamn─â mergi, mergi, numai mergi, ci, dimpotriv─â, gr─âbe┼čte-te s─â ajungi la cap─ât, nu te opri, nu ad─âsta, reintr─â ├«n ordinea cunoscut─â. Dac─â spa┼úiul a┼čez─ârii tale este unul familiar, domesticit, protejat ├«n mod simbolic de vie┼úuirea ├«n norma mo┼čtenit─â, drumul ├«nseamn─â contactul cu lumea larg─â, imprecis─â, necunoscut─â ┼či periculoas─â. ├Än sensul ei vechi, lumea larg─â cuprinde nu doar realitatea vizibil─â, ci ┼či credin┼úele despre fiin┼úe ┼či duhuri nev─âzute care b├«ntuie tocmai acele spa┼úii aflate la limita dintre ordinea cunoscut─â ┼či cutremurarea nem─ârginirii.  

Drumul presupune parcurs, mi┼čcare, ├«nseamn─â m─âsurarea dep─ârt─ârii cu pasul; are o pornire ┼či un cap─ât, are deci o ┼úint─â, un scop. S─â umbli brambura poate avea repercusiuni dramatice: po┼úi fi pocit de iele, r─âpit de balaurii v─âzduhului, contaminat simbolic de contactul cu str─âinii. Acum c├«┼úiva ani, ├«ntr-un sat din Maramure┼č, gazda mea era ├«ngrozit─â de felul ├«n care umblam pe coclauri, aparent f─âr─â ┼úint─â. M─â sf─âtuia insistent s─â nu p─âr─âsesc potecile b─âtute, pentru c─â riscam s─â calc peste una din gr─âdinu┼úele Fetei P─âdurii ┼či s─â m─â ├«ntorc ├«n sat definitiv pocit─â. La r─âscruci b├«ntuie fiin┼úe malefice ╚Öi de aceea, ├«n satele vechi, aceste locuri deschise erau protejate simbolic cu troi┼úe sau f├«nt├«ni cu cruci. Con┼čtient sau nu, acest obicei se perpetueaz─â ┼či ├«n condi┼úiile schimb─ârii radicale de mentalitate: ├«ntr-un sat din Buz─âu, r─âscrucea era marcat─â de omniprezentul chio┼čc Coca-Cola, al c─ârui acoperi┼č ├«ngloba ├«ns─â ┼či troi┼úa. De fapt, troi┼úele, crucile de gard, crucile de f├«nt├«n─â, crucile de punte, codrul de p├«ine ┼či ulcica cu ap─â proasp─ât─â din merindare constituiau protec┼úia simbolic─â de contactul la drumul mare cu str─âinul de sat, pentru c─â oamenii locului cuno┼čteau alte c─âi, potecile, scurt─âturile, p├«rleazurile. 

O  reprezentare plastic─â a sensurilor despre care am vorbit este Calea r─ât─âcit─â, scris─â pe ou─âle de Pa┼čti, o cale f─âr─â ├«nceput ┼či f─âr─â sf├«r┼čit, un labirint ├«n care  ajungi de unde ai plecat. Este drumul celui care nu ┼úine postul ┼či se r─ât─âce┼čte. F─âr─â direc┼úie, drumul nu mai are sens, e un termen f─âr─â con┼úinut. Pentru c─â drumul ├«nseamn─â, de fapt, nu doar trecere, ci ┼či schimbare de stare. De aceea, poate, e greu de imaginat o s─ârb─âtoare, cu tot ce presupune ea ca preg─âtiri ┼či desf─â┼čurare, ├«n absen┼úa drumului, a alaiului sau, pur ┼či simplu, a preumbl─ârii. ┼×i, pentru c─â e decembrie, hai s─â vedem ce se petrece ├«n acest sens de Cr─âciun. 

├Än satul vechi, ├«n preajma s─ârb─âtorii, p─ârea c─â toat─â lumea are treab─â ├«n afara gospod─âriei, ├«ntr-un du-te-vino continuu de oameni, gesturi, ┼čoapte, obiecte, duhuri. Preotul umbla din cas─â ├«n cas─â cu icoana, binecuv├«nt├«nd; copiii mici colindau cu Bun─â diminea┼úa ┼či ├«n┼čirau colacii primi┼úi, pe o nuia de alun, frumos scrijelit─â, ca s─â se mire dracii ┼či s─â nu le spurce darurile primite; copiii mai mari colindau cu Steaua, la ferestrele caselor; tinerii colindau ├«n cete ┼či, dac─â se ├«nt├«lneau ├«n drum, se ├«nfruntau; gazdele se duceau la vecini cu bucate de poman─â pentru odihna mor┼úilor ┼či pentru s─ân─âtatea celor vii; femeile mergeau la cimitir ┼či t─âm├«iau mormintele; p├«n─â ┼či sufletele str─âmo┼čilor coborau ├«n sat, s─â stea la mas─â cu neamurile; b─ârba┼úii ie┼čeau ├«n curte ┼či atingeau unelte ┼či animale, ca s─â le fie drag s─â munceasc─â cu ele; ho┼úii ie┼čeau la furat, pentru c─â, dac─â nu erau prin┼či de Cr─âciun, nu mai erau prin┼či tot anul urm─âtor; str─âinilor nu li se ├«nchidea poarta, ca s─â nu se ├«nchid─â ┼či norocul gospod─âriei. 

L a ora┼č, ast─âzi, fojg─âiala este aidoma, doar c─â mai dezordonat─â. Parc─â toate activit─â┼úile se petrec afar─â, ├«n drum ┼či ├«n pie┼úe. Pe trotuar se ├«ncing gr─âtarele cu mici ┼či c├«rna┼úi, ├«n plin post; se vinde ┼či se cump─âr─â orice pe strad─â, frumos ambalat; se colind─â printre blocuri, cu capra sau cu Irozii, de-a valma; ├«n pasaje ┼či ├«n pie┼úe, se desf─â┼čoar─â concerte rock; pe ma┼čini sau pe umeri se transport─â brazi; ├«n t├«rguri, pe tarabe, se afi┼čeaz─â br─âdu┼úi ├«mpodobi┼úi cu ou─â pictate handmade; la intersec┼úii, pe carosabil, to┼úi poli┼úi┼čtii ora┼čului, ├«n uniforme fos┬şforescente, fluidizeaz─â circula┼úia, ├«n sunete de fluier, menite s─â protejeze ┼čoferii de ceasul r─âu; tineri ┼či b─âtr├«ni chiar merg la biseric─â s─â se spovedeasc─â ┼či s─â se ├«mp─ârt─â┼čeasc─â; femeile chiar merg la cimitir, cu coroni┼úe de brad ├«mpodobite cu globule┼úe str─âlucitoare, s─â ┼čtie ┼či mor┼úii lor c─â a venit Cr─âciunul; ┼či, uneori, preo┼úii chiar mai colind─â cu icoana din cas─â ├«n cas─â. 

Vechiul ┼či noul, satul tradi┼úional ┼či ora┼čul contemporan, ├«ntr-un continuum greu de descifrat, iau ├«n posesie drumurile ├«n preajma s─ârb─âtorilor. De ce nu st─âm acas─â? Pentru c─â, slav─â Domnului, ├«nc─â mai avem nevoie unii de al┼úii ca s─â s─ârb─âtorim. 

Ioana Popescu este etnolog.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.