În ce fel de oraș vrem să trăim?

Publicat în Dilema Veche nr. 951 din 30 iunie – 6 iulie 2022
image

Dacă ai, să zicem, 100.000 de euro și vrei ca de banii aceștia să îți iei acum și un apartament în centru, și o mașină nemțească de lux, s-ar putea să ai ceva probleme. Ori apartamentul din centru o să fie de 20 mp, categoria a treia și cu baie la comun, și așa poți să îți iei un Audi Q nu-știu-care; ori îți iei un apartament într-o zonă nu foarte departe de centru, lîngă București, cu două sau trei camere, 70 mp, dar trebuie să te rezumi la o mașină mai ieftină, cu motor mic, sau la un hîrb la mîna a paișpea. Totul depinde de stilul de viață pe care vrei să îl ai sau să îl afișezi. Ori așa, ori altminteri. La fel este și cu politicile publice, mai ales cu politica de mobilitate/transport/trafic. Trebuie să faci alegeri. Planifici bugetul și proiectele, în valoare de sute de milioane de euro pentru 1) a pregăti toată infrastructura pentru transportul cu auto individual sau 2) îți propui să schimbi comportamentul de mobilitate al oamenilor investind masiv în transportul comun și alternativ.

Să detaliez... Vorbim despre investiții de sute de milioane, chiar miliarde, care trebuie planificate și executate pe parcursul a 8-10-12 ani de zile. Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru transportul cu autovehiculul personal, adică pentru mașini, prin politici de „fluidizare a traficului”, atunci vei aloca bugetul unor proiecte de lărgire a tramei stradale, pentru a adăuga noi benzi de circulație, vei face parcări multe în Centru și peste tot, pe care nu le vei taxa corespunzător și sistematic, vei face poduri, pasaje, străpungeri, prelungiri și penetrații, semaforizare „inteligentă” etc. Plus că vei impune dezvoltatorilor ca la fiecare nou apartament construit să facă minimum un loc de parcare și încă 20% pentru vizitatori. (Construirea unui loc de parcare în parcările supraetajate costă astăzi între 15.000 și 20.000 de euro, amortizarea unei astfel de investiții publice fiind o inepție din punct de vedere economic.) Reducem spațiul verde pentru a face loc parcărilor de reședință. În fine, chiar vreau să mă repet, proiecte de sute de milioane de euro. Orașul va fi un fel de bulevard Magheru, ca un tunel de tranzit, în care viața urbană, plimbările, micile afaceri de pe stînga/dreapta vor fi omorîte sau sufocate de un aer toxic, zgomot infernal și o agresiune motorizată permanentă. Finalitatea este clară: vom obține, dacă va fi bine executat, un oraș de tip american, de genul Los Angeles sau Dallas. Sau nu, poate greșesc eu, și totul va merge ca pe roate.

Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun (metrou, dezvolți noi linii de tramvai, cumperi vagoane, troleibuze, autobuze), prioritizezi în trafic transportul în comun (de pildă, prin benzi dedicate), organizezi semaforizarea pentru a prioritiza transportul în comun, transformi piațetele pline de mașini în spații pietonale (inclusiv Calea Victoriei!), crești prețul locurilor publice de parcare, investești în benzi pentru biciclete, investești în parcări la marginea orașului ca puncte intermodale în care aduci transportul public ș.a.m.d.  Pe scurt, asiguri transport în comun rapid, bine interconectat, curat/cu aer condiționat/cu net, suficient, accesibil, predictibil și ieftin pentru utilizatori. Și iarăși vreau să mă repet: proiecte de sute de milioane de euro! Finalitatea predictibilă, dacă se schimbă comportamentul de mobilitate, ar fi un oraș pietonal, cu viață de promenadă, accesibil, poate vibrant în centru și în centrele de cartiere. Un oraș de tip european, de genul Berlin, Oslo, Londra, Copenhaga.

Întrebarea fundamentală este în ce fel de oraș vrem să trăim. Nu se poate să băgăm acele sute de milioane și în proiecte de penetrații, supralărgiri, poduri și pasaje, dar în același timp să construim și puncte intermodale (gări + autobuze + metrou) și să luăm și sute de vagoane și autobuze pe care să le avem mereu întreținute perfect și să mai facem, pe deasupra, sute de benzi pentru biciclete. Nu ne ajung banii, nu ajunge timpul, nu vom obține rezultate concludente, nu vom determina comportamente predictibile de mobilitate, totul va fi în continuare vraiște. Ca acum.

Nu mai intru în multe detalii cu externalitățile negative ale mobilității în orașe mari cu mașina individuală (poluarea aerului, boli cronice, mortalitate, costuri uriașe, haos urbanistic). Au făcut-o alții, extensiv. Vă cer doar să vă răspundeți, măcar pentru un moment, la această întrebare: în ce fel de oraș vreți să trăiți?

Poate știți, în ultimii ani de cînd nu prea am mai publicat în Dilema veche, am devenit politician. Și sînt asumat: nu vă întreb în ce fel de oraș vreți să trăiți ca la un sondaj de opinie pentru ca apoi să execut (și să susțin) ce rezultă din opțiunile dumneavoastră, făcînd ce îmi cere publicul, doar așa, ca să fiu încă un populist. Pentru că eu, unul, deja am făcut alegerea și știu în ce fel de oraș vreau să trăiesc cu familia mea. Și știu că deja îi reprezint pe mulți dintre dumneavoastră. Vreau să trăim într-un oraș european. Opțiunea mea este clară și asumată: vreau să ne petrecem existența într-un oraș pentru oameni, accesibil pietonilor, un oraș vibrant, cu o mobilitate excelentă bazată pe transportul în comun și alternativ.

Ciprian Ciucu este primarul sectorului 6 al Municipiului București (PNL).

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

sex sex 0 jpeg
Cum să ai o viață sexuală împlinită, indiferent de vârstă. Sfaturi de la experți care dețin secretele fericirii și sănătății
De-a lungul vieții, numeroși factori – de la stres și probleme de sănătate la schimbări hormonale și dinamica relațiilor – pot influența intimitatea. Specialiștii explică modul în care satisfacția sexuală poate fi menținută indiferent de vârstă.
Marcel Ciolacu FOTO Inquam Photos / Mălina Norocea
Homofobia la români, scrisă în ADN. Un sociolog explică de ce nu suntem pregătiți să renunțăm la discriminare: "idei vândute ca adevăruri absolute"
La 15 martie începe tipărirea primelor cărți electronice de identitate, iar premierul Marcel Ciolacu a anunțat evenimentul printr-o serie de declarații care au încins spiritele în rândul comunității LGBTQ.
Vreme de primăvară  Foto Freepik (1) jpg
Temperaturile scad cu 20 de grade de la o zi la alta. Sfaturile medicilor pentru a ne proteja de capriciile vremii
România va trece în câteva zile de la vremea de început de vară la cea de iarnă, cu oscilații mari de temperaturi. O astfel de perioadă poate fi extrem dificilă pentru români, arată specialiștii, care oferă câteva sfaturi sfaturi simple celor afectați de capriciile primăverii.
Gogosi -dulciuri - tanara mananca desert FOTO SHUTTERSTOCK
Vă este greu să rezistați la dulciuri? Aceste 6 trucuri științifice vă vor reduce pofta de zahăr
Mai ales când ești stresat, tentațiile dulci devin aproape imposibil de evitat. Prăjiturile, ciocolata și deserturile ne fac cu ochiul la fiecare pas, iar autocontrolul cedează ușor. Chiar și așa, există metode prin care putem ține pofta de dulce sub control.
Primarul Petre Florin de la Crevedia FOTO Facebook jpg
Când va începe procesul primarului PSD din Crevedia, care a chinuit timp de 8 ani un bărbat cu retard, punându-l să muncească 16 ore zilnic
În această primăvară, la Tribunalul Dâmbovița va începe procesul lui Petre Florin, primarul din comuna Crevedia, judecat pentru trafic de persoane și supunere la muncă forțată după ce ar fi obligat timp de opt ani un bărbat cu retard să muncească până la epuizare la ferma sa.
rosii izbiceni olt martie 2025   foto arhiva gigi gherghita (1) jpeg
Roșiile din solariile oltenilor, produse de lux în piețe. La cât ar putea ajunge prețul de Paște
Primele roșii produse în solariile legumicultorilor olteni au ajuns în piețe. Comercianții le cumpără în cantități mici, pentru că nu mulți cumpărători își permit să plătească prețul. Producătorii spun însă că au cheltuit enorm să le producă și, din nou, nu ei fac cel mai mare profit.
calarasi capre
Cum recunoaștem febra aftoasă la vaci, oi, capre și porci. „Boala nu afectează omul, dar produce pagube economice importante”
Autoritățile sanitar-veterinare atrag atenția asupra pericolului febrei aftoase, din cauza acestei boli fiind instituită, cu câteva zile în urmă, alerta, în urma confirmării unui focar în Ungaria. Fermierii care au importat animale din Ungaria și Slovacia vor fi controlate.
apartamente jpeg
Tot mai puțini români își permit să cumpere locuințe. Chiria devine o alternativă pe termen lung
Doar 73% dintre românii din mediul urban trăiesc într-o locuință pe care o dețin în proprietate, un procent semnificativ sub statistica oficială de 95%, potrivit unui studiu de specialitate.
Gorbaciov   GettyImages 539533386 jpg
15 martie, ziua în care Mihail Gorbaciov a devenit ultimul președinte al Uniunii Sovietice
Pe 15 martie 1990, Mihail Gorbaciov devenea primul și singurul președinte al Uniunii Sovietice. Mandatul său a fost marcat de reformele perestroika și glasnost, care au accelerat prăbușirea comunismului și, în final, destrămarea URSS.