În căutarea emoției

Publicat în Dilema Veche nr. 384 din 23 - 29 iunie 2011
În căutarea emoției jpeg

- argument -

Întrebarea de la care a pornit acest dosar e cît se poate de simplă – Ce ne mai emoţionează?, în contextul în care sîntem bombardaţi zilnic de lucruri extreme: morţi filmate, grozăvii de tot felul, ştiri şi imagini tari care nu ne mai captează atenţia mai mult de cîteva secunde. 

În lumea de azi relaţionarea se face altfel: oamenii ajung să se cunoască pe Facebook şi să se despartă din aceleaşi motive. Copiii accesează Internetul şi asta le schimbă vrînd-nevrînd imaginarul. Mi-a rămas în minte felul în care descrie Serge Tisseron, în cartea sa, Psihologia jocurilor video (Editura Trei, 2010), fîstîceala şi neputinţa de a comunica normal a cuplurilor de adolescenţi pe care le poţi vedea în diferite cafenele din Paris. E vorba, de cele mai multe ori, de tineri care au vorbit mult în spaţiul virtual, au ars etape ale comunicării, ştiu o grămadă de lucruri unul despre celălalt, dar cînd vine momentul emoţiei live, a întîlnirii faţă în faţă, a jocului de priviri şi a apropierii umane, sînt vidaţi de orice reacţie şi nu mai ştiu ce să facă.  Apoi, şi la capitolul emoţie artistică  lucrurile nu sînt mai puţin contorsionate. Cînd se vorbeşte/scrie despre o bienală de artă contemporană sau despre o carte, un film, să spui că te-a mişcat cu adevărat s-ar putea să fie prea puţin. Cu toate astea, ceea ce căutăm în fiecare operă artistică e emoţia. Ea face diferenţa dintre meşteşug şi artă, oricîte tomuri s-ar fi scris de-a lungul timpului despre interpretare. 

S-au produs mutaţii la nivel emoţional? Capacitatea de a înregistra şi înmagazina informaţii ne-a diminuat capacitatea de a ne lăsa impresionaţi sau, din contră, sîntem din ce în ce mai vulnerabili şi consumăm artă în diverse forme, clasică şi post-postmodernă, în încercarea disperată de a simţi ceva?  

În căutarea unui răspuns la întrebarea – Ce ne mai emoţionează? –, i-am invitat să răspundă pe Cosmin Bumbuţ, Suzana Dan, Daria Ghiu, Vera Şandor, Alina Purcaru, Gruia Dragomir, Mădălina Georgescu, Ana Dragu, Bogdan Stănescu şi Ileana Bîrsan.  

Dar important era să ieşim puţin din zona consumatorilor profesionişti de artă, aşa că puteţi citi şi o anchetă realizată la Cluj de jurnalista Raluca Bugnar.

Trebuie să recunosc, răspunsurile semnatarilor din acest număr pe mine au reuşit să mă emoţioneze.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.