Împotriva Răului politic

Publicat în Dilema Veche nr. 808 din 15-21 august 2019
Împotriva Răului politic jpeg

Imediat dup─â decembrie 1989, antifascismul a avut o pres─â foarte proast─â ├«n spa┼úiul autohton, inclusiv (sau mai ales) ├«n lumea bun─â intelectual─â rom├óneasc─â. Regimul comunist a compromis ├«n mod grav antifascismul ca atitudine dezirabil─â (┼či obligatorie), tot a┼ča cum termeni precum ÔÇ×democratic/─âÔÇť, ÔÇ×democra┼úieÔÇť etc. fuseser─â murd─âri┼úi pentru c─â ├«n primii ani postbelici, sub ocupa┼úie sovietic─â, au fost folosi┼úi ca sinonimi pentru un regim (pro)comunist ┼či, de fapt, profund antidemocratic. ├Än acela┼či timp, eticheta de ÔÇ×legionarÔÇť/fascist a ajuns s─â fie aplicat─â pe scar─â larg─â, de multe ori f─âr─â acoperire, numai pentru a anihila indezirabili ┼či opozan┼úi (reali sau imaginari). 

Compromiterea antifascismului

Prin urmare, a fost foarte dificil dup─â 1989 pentru o parte ├«nsemnat─â a opiniei publice s─â accepte c─â exist─â (┼či) un antifascism democratic ┼či c─â, ├«n trecutul nu foarte ├«ndep─ârtat, Rom├ónia ÔÇô pe l├«ng─â catastrofa comunist─â ÔÇô a cunoscut ┼či deriva spre extrema dreapt─â, fascism ┼či antisemitism, culmin├«nd cu tragedia Holocaustului. Mai adaug aici un element la fel de greu de asumat ┼či azi, pentru unii: evident, Securitatea (cu diversele ei denumiri, DGSP, DGSS etc.) s-a constituit dup─â model sovietic, ├«ns─â aceasta nu ├«nseamn─â c─â ea nu a preluat practici de poli┼úie politic─â deja ├«n uz p├«n─â la 1944 din trecutul Siguran┼úei (antonesciene, carliste) ┼či al Serviciului Special de Informa┼úii. Pe scurt, regimurile dictatoriale ale secolului XX nu au ├«nceput ├«n Rom├ónia la 1948, ci cu un deceniu ├«nainte, la 1938, odat─â cu dictatura regal─â. Mai trebuie ad─âugat c─â, de partea cealalt─â, anticomunismul a fost de mai multe ori compromis prin raportarea favorabil─â a unora la Ion Antonescu sau la diverse personaje asociate cu legionarismul, cuzismul sau alte mi┼čc─âri antidemocratice ┼či antiliberale.

Rolul comisiilor pentru adev─âr

Jurnalul lui Mihail Sebastian (publicat abia ├«n 1996) ┼či mai apoi activitatea Comisiei Interna┼úionale pentru Studierea Holocaustului ├«n Rom├ónia, condus─â de Elie Wiesel (2004), au contribuit ├«ntr-o oarecare m─âsur─â la asumarea ┼či con┼čtientizarea unui trecut problematic ┼či inutilizabil care a condus la persecu┼úii etnice/rasiale ┼či genocid, tragedii de care s-a f─âcut vinovat statul rom├ón. Autorit─â┼úile politice (administra┼úia Ion Iliescu) au recunoscut aceast─â dram─â ├«n mod oficial prin acceptarea concluziilor din raportul final al Comisiei Wiesel. Prin acest raport au fost de fapt condamnate fascismul autohton ┼či extrema dreapt─â rom├óneasc─â. La pu┼úin timp s-a construit un monument omagial ├«n memoria victimelor Holocaustului, ├«n licee a fost introdus un manual de istorie a evreilor (datorat lui Florin Petrescu ┼či concentrat pe problematica Holocaustului). ├Än plus, ├«nc─â din 13 martie 2002 a fost adoptat─â Ordonan┼úa de Urgen┼ú─â nr. 31 privind interzicerea organiza┼úiilor, simbolurilor ┼či faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob ┼či a promov─ârii cultului persoanelor vinovate de s─âv├«r┼čirea unor infrac┼úiuni de genocid, crime contra umanit─â┼úii ┼či de crime de r─âzboi, consider├«ndu-se c─â prevederea din legea siguran┼úei na┼úionale era insuficient─â (acolo se preciza faptul c─â este considerat─â o amenin┼úare la securitatea na┼úional─â ini┼úierea/organizarea ÔÇ×ac┼úiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunist─â, fascist─â, legionar─â sau de orice alt─â natur─â, rasiste, antisemite, revizioniste, separatisteÔÇť).

A fost un precedent important, deoarece condamnarea unui versant totalitar din trecutul recent a ├«ncurajat ├«n mod decisiv discu┼úia despre necesitatea clarific─ârii pozi┼úiei statului rom├ón, prin reprezentan┼úii lui legitimi, fa┼ú─â de cealalt─â catastrof─â politic─â ┼či moral─â ÔÇô comunismul. Puterea precedentului a func┼úionat, iar ├«n aprilie 2006 a fost ├«nfiin┼úat─â Comisia Preziden┼úial─â pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom├ónia, condus─â de Vladimir Tism─âneanu, organism care a elaborat un raport final ├«n baza c─âruia regimul comunist din Rom├ónia a fost condamnat ca ilegitim ┼či criminal. Discursul preziden┼úial din Parlament de la 18 decembrie 2006 a fost publicat ├«n Monitorul Oficial, devenind un act al statului rom├ón invocat cu succes de avoca┼úii victimelor regimului comunist ├«n diverse procese (retroced─âri, restituiri, reabilit─âri etc.). Nu s-ar fi ajuns aici dac─â nu ar fi existat ├«nainte o comisie pentru adev─âr axat─â pe cercetarea fascismului autohton. Este demn de notat c─â istoricii ┼či intelectualii lega┼úi de activitatea celor dou─â comisii au avut preocup─âri timpurii pentru ├«nfiin┼úarea de institute de cercetare ┼či muzee de profil (un muzeu al Holocaustului ┼či unul al Dictaturii Comuniste / al Comunismului). Primul muzeu a ├«nt├«mpinat greut─â┼úi serioase din cauza controverselor legate de amplasament (str. Lipscani; zona de l├«ng─â Muzeul ÔÇ×AntipaÔÇť), dificult─â┼úi poten┼úate de opozi┼úia unor factori decizionali chiar din Consiliul General al municipiului Bucure┼čti. Pe de alt─â parte, practica judiciar─â ┼či probabil lipsa de experien┼ú─â ┼či de determinare a Parchetelor a ar─âtat c├«t de greu de aplicat este OUG nr. 31/2002. Tocmai din acest motiv s-a sim┼úit nevoia unor clarific─âri terminologice ┼či nu numai, iar ├«n vara lui 2015 a fost adoptat─â o Lege de modificare ÔÇô Legea nr. 217 din 23 iulie 2015. Grupuscule neolegionare, ortodoxiste ┼či de extrem─â dreapta au ┼či protestat vehement, tocmai pentru c─â actul normativ detaliaz─â ce se ├«n┼úelege prin ÔÇ×Mi┼čcarea legionar─âÔÇť, fix├«nd ┼či mai bine aceast─â grupare totalitar─â ├«n cadrele fascismului ┼či al organiza┼úiilor care trebuie interzise, deoarece au contribuit la incitarea la ur─â na┼úional─â, rasial─â ┼či religioas─â.

Anticomunismul în plan legislativ

├Än paralel, pe l├«ng─â reu┼čita introducerii unui curs op┼úional de istoria comunismului (cu un manual de liceu ÔÇô Mihai Stamatescu et al., Istoria comunismului din Rom├ónia, Polirom, 2008), au existat preocup─âri legislative ┼či din partea celor interesa┼úi de scoaterea ├«n afara legii a organiza┼úiilor comuniste. Cea mai ├«nchegat─â, dezb─âtut─â ┼či contestat─â a fost ini┼úiativa recent─â a deputa┼úilor USR Cristian Ghinea ┼či Vlad Duru┼č ÔÇô proiectul de lege privind interzicerea organiza┼úiilor, simbolurilor ┼či faptelor cu caracter comunist ÔÇô care (├«n expunerea de motive ┼či ├«n textul s─âu) preia modelul OUG nr. 31/2002, devenit legea nr. 217/2015 (evident, aplicat la cazul comunismului).

De fapt, citit cu aten┼úie, proiectul de act normativ este o lege contra organiza┼úiilor ┼či simbolurilor stalinismului, ale acelei forme de comunism care s-a ├«nst─âp├«nit la putere ├«n Europa de Est dup─â 1945, inclusiv ├«n Rom├ónia, neav├«nd ├«n vedere m─âsuri cu caracter interdictiv contra unor grup─âri sau idei marxiste r─âmase ├«n afara exercit─ârii guvern─ârii ┼či care se raporteaz─â la g├«nditori de secol al XIX-lea. Intr─â sub inciden┼úa legii doar acele organiza┼úii care promoveaz─â ÔÇ×ura ┼či violen┼úa pe motive de diferen┼ú─â de clas─â social─âÔÇť, precum ┼či ÔÇ×politica de exterminare social─âÔÇť specifice unui regim totalitar de secol XX. De altfel, acest aspect ÔÇô ┼úintirea doar a versiunii staliniste a comunismului ÔÇô a fost remarcat ┼či de c─âtre unii critici ai proiectului, care l-au perceput ├«ns─â ca inoportun din alte motive. ├Äntr-adev─âr, preconizatul act normativ va ├«nfrunta probabil teste de constitu┼úionalitate at├«t ├«n plan intern, c├«t ┼či extern (la CEDO), probe prin care au trecut ┼či alte legi cu caracter anticomunist ini┼úiate de guverne, parlamente ┼či partide est-europene. Dar una dintre mizele proiectului este chiar promovarea unui tip de anticomunism liberal ┼či democratic, ├«n r─âsp─âr cu cel g─âunos ┼či contraproductiv profesat de cuplul toxic Viktor Orb├ín ÔÇô J. Kaczynski, o form─â de delimitare menit─â s─â individualizeze Rom├ónia ├«n raport cu fostul grup de la Visegr├íd ┼či cu actualul club iliberal al Europei Centrale. Aceast─â propunere legislativ─â a avut ├«ns─â ┼či rolul de a ├«ncerca s─â clarifice doctrinar profilul politic al USR ÔÇô un partid ce cuprinde at├«t liberali anticomuni┼čti, c├«t ┼či progresi┼čti, situa┼úi mai la centru-st├«nga ÔÇô, de a-l plasa ├«n mod simbolic la centru-centru dreapta (la concuren┼ú─â cu PNL) ┼či ├«n opozi┼úie ferm─â cu PSD, perceput ca mo┼čtenitor al vechiului Partid Comunist. Pare c─â proiectul de lege nu a fost dezavuat de electorat: USR a ob┼úinut un scor istoric, peste 22%, la alegerile europarlamentare ┼či probabil, ├«n condi┼úii normale de vot, ar fi ajuns pe locul 2.

Realist vorbind, cel pu┼úin ├«n actuala legislatur─â, dominat─â de PSD-ALDE et comp., proiectul de lege nu va trece ┼či nici nu este sigur c─â va ajunge s─â fie discutat ├«n mod serios ├«n cele dou─â Camere ale Parlamentului. Probabil, lu├«nd ├«n considerare situa┼úia politic─â de azi, aritmetica parlamentar─â ┼či chiar opozi┼úia fa┼ú─â de acest proiect de lege manifestat─â ├«n medii culturale diverse, deloc legate de PSD, cel mai important ar fi ca aceast─â propunere legislativ─â s─â genereze o autentic─â discu┼úie na┼úional─â, o dezbatere despre democra┼úie, totalitarism, dictatur─â ┼či ap─ârarea statului de drept. Ar fi de dorit ca elevii, genera┼úia t├«n─âr─â ├«n general, s─â con┼čtientizeze unde este ┼či ce este R─âul politic, s─â evite identificarea cu orice ur─â de ras─â, dar ┼či de clas─â. Poate ar trebui ca fiecare dintre noi s─â r─âspund─â la o ├«ntrebare simpl─â: este acceptabil─â promovarea nepedepsit─â a urii de clas─â de inspira┼úie totalitar─â, cu forma ei exacerbat─â (incitarea la exterminare social─â)? 

Cristian Vasile este cercet─âtor ┼čtiin┼úific la Institutul de Istorie ÔÇ×N. IorgaÔÇť. Cea mai recent─â carte publicat─â: Via┼úa intelectual─â ┼či artistic─â ├«n primul deceniu al regimului Ceau┼čescu, 1965-1974 (Humanitas, 2014). Are ├«n preg─âtire un volum despre Literatur─â ┼či ideologie ├«n anii 1970 ┼či 1980. A fost secretar ╚Ötiin╚Ťific al Comisiei Preziden╚Ťiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom├ónia.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.