Impostură şi legitimitate

Publicat în Dilema Veche nr. 628 din 3-9 martie 2016
Impostură şi legitimitate jpeg

De la şefii de trib de odinioară pînă la preşedinţii de stat sau managerii de astăzi, puternicii mai mici sau mai mari ai omenirii au tins mereu să-şi marcheze poziţia prin tot felul de semne. Unii au făcut-o mai pregnant, alţii mai discret. Există în zilele noastre şi exemple în care discreţia acestor semne a devenit ea însăşi un fel de marcă a puterii, în ţările nordice, de exemplu, în care miniştrii, premierii sau capetele încoronate merg pe bicicletă, fac cumpărături sau iau parte la spectacole, încercînd a se amesteca printre cetăţenii obişnuiţi. Cu cît mergem mai spre sud sau mai spre Orient însă, aceste semne devin tot mai vizibile, autoritatea trebuie marcată din ce în ce mai evident. Mi-aduc aminte de un interviu în care fostul preşedinte Emil Constantinescu povestea sfaturile pe care le primise la începutul mandatului de la mai versatul său omolog polonez  Lech Walesa. Era perioada de după căderea comunismului, în care noii conducători nu se puteau ghida în comportamentul lor public după nişte reguli sau cutume precise. Experienţa lui Lech Walesa îl dusese, se pare, către concluzii diferite de exemplul pe care-l oferea în epocă  Václav Havel (care, deşi preşedinte, continua să meargă la bere cu prietenii ca „muritorii de rînd“), concluzii pe care Walesa i le împărtăşea preşedintelui nostru. Şi dacă mi-aduc bine aminte, erau de genul: Emil, tu trebuie să circuli cu o maşină mare, aşa încît lumea să te recunoască de preşedinte şi să te respecte. Apare ideea că, uneori, în funcţii de putere e nevoie de atitudini şi însemne conforme nu atît cu felul de a fi al conducătorului, ci mai degrabă cu aşteptările celor mulţi care depind de el.

Sigur, în România de astăzi, o asemenea discuţie stă sub semnul cazului Gabriel Oprea şi al scandalului legat de abuzul unor demnitari de aşa-numitele coloane oficiale. De asemenea, impostura titlurilor universitare, doctorale, e de maximă actualitate. Dar să nu uităm nici  aberaţiile de dinainte de 1989. Remarcabilă e aceea prin care Ceauşescu devenea unicul preşedinte din istoria lumii care primea drept simbol al puterii sale un sceptru aurit. 

Mergînd mai jos pe scara şefiilor, ne amintim că în toată perioada de după 1989 au existat tot felul de atitudini, semne sau obiecte pe care patronii, directorii, managerii au crezut că trebuie să le adopte pentru a se distinge de ceilalţi şi pentru a-şi arăta superioritatea. Versurile manelelor vorbesc adesea cît se poate de elocvent despre asta. Dar semne care marchează rangul sînt adoptate peste tot în lume şi de către rafinaţii manageri ai marilor corporaţii, aşa cum arată psiholoaga germană Reiner Neumann în cartea Puterea puterii. Ea compară poziţiile de vîrf din ierarhia companiilor comerciale cu titlurile nobiliare de odinioară. Nobilii autentici au devenit  însă nişte excepţii în lumea noastră.

Iar dincolo de toate, problema esenţială  e cea a legitimităţii. În mod normal, un conducător e cu atît mai puţin tentat să apeleze la însemne formale de putere, cu cît se simte mai legitim şi cu cît autoritatea sa e mai firească. Impostorii, în schimb, tind să se prezinte mai pompos. 

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.