Importanţa arhivelor otomane pentru istoria României - jaloane pentru studierea lor

Mihnea BERINDEI
Publicat în Dilema Veche nr. 517 din 9-15 ianuarie 2014
Importanţa arhivelor otomane pentru istoria României   jaloane pentru studierea lor jpeg

Arhivele otomane s├«nt considerate printre cele mai importante din lume, situ├«ndu-se probabil pe locul al doilea ca num─âr de documente, dup─â arhivele Vaticanului. Ele constituie o surs─â de prim ordin pentru istoria ┼ó─ârilor Rom├óne ┼či Rom├óniei, ├«ncep├«nd cu ultimele decenii ale secolului al XIV-lea, c├«nd cuceririle otomane ating linia Dun─ârii ┼či p├«n─â la c─âderea Imperiului. 

De┼či documentele acestei imense arhive nu s├«nt dec├«t par┼úial inventariate ┼či catalogate, fondurile deja disponibile cercet─ârii s├«nt extrem de bogate ├«n informa┼úii de orice natur─â, ├«ndeosebi de la mijlocul secolului al XVI-lea ├«ncoace. Doar dou─â exemple. Primul volum cunoscut al registrelor ÔÇ×afacerilor importanteÔÇť, copii ├«nregistrate ale actelor emise de divanul imperial, con┼úine, pentru o perioad─â de numai patru luni (13 decembrie 1544 ÔÇô 14 aprilie 1545), 83 de documente privind ┼ó─ârile Rom├óne (le-am publicat ├«n traducere integral─â ├«nso┼úit─â de un studiu istoric, ├«n 1987, ├«n colaborare cu Gilles Veinstein). Dintre acestea, 32 se raporteaz─â la ┼óara Rom├óneasc─â cu prec─âdere la un eveniment important: destituirea lui Radu Paisie ┼či instalarea pe tron a lui Mircea Ciobanul. Pentru aceea┼či perioad─â nu s├«nt cunoscute dec├«t cinci documente interne, doar trei av├«nd o tangen┼ú─â cu schimbarea domniei (compozi┼úia noului sfat domnesc). Al doilea exemplu prive┼čte revolta lui Ioan Vod─â, din 1574. Am identificat 250 de documente din acela┼či fond de arhive, despre organizarea campaniei militare otomane, desf─â┼čurarea acesteia ┼či urm─ârile ├«nfr├«ngerii revoltei. Le-am prezentat ├«ntr-un studiu ale c─ârui prime dou─â p─âr┼úi au fost publicate recent ├«n Archiva Moldaviae, noua revist─â de istorie care apare la Ia┼či. Imaginea general─â a revoltei, a┼ča cum reiese din analiza acestor documente, este destul de diferit─â ┼či, pentru unele aspecte centrale, ├«n contradic┼úie cu cea propus─â ├«n istoriografia noastr─â pe baza documenta┼úiei mult mai reduse ┼či disparate, disponibil─â p├«n─â ├«n prezent.

Este greu de conceput o istorie serioas─â a ┼ó─ârilor Rom├óne ┼či cu at├«t mai mult a unei sinteze, f─âr─â utilizarea sistematic─â a surselor otomane ├«n special pentru lungile perioade pentru care documenta┼úia intern─â este at├«t de s─ârac─â, iar cea extern─â (culeas─â din arhivele occidentale, poloneze, ungure┼čti, ruse┼čti... ) fragmentar─â ┼či par┼úial─â. Dar pentru realizarea acestui deziderat trebuie ├«ndeplinite dou─â condi┼úii. 

├Än primul r├«nd, este necesar─â formarea de tineri turcologi, cunosc─âtori ai paleografiei otomane, care s─â aib─â posibilitatea s─â studieze cu speciali┼čtii din ┼úar─â (pu┼úini la num─âr) ┼či, desigur, cu cei din Turcia ┼či din centrele de istorie otoman─â din Occident. Numai o munc─â sus┼úinut─â de echip─â, munc─â deseori ingrat─â ┼či dificil─â, poate asigura publicarea cu consecven┼ú─â a volumelor de documente ┼či a unor studii aprofundate. Aceasta presupune o decizie institu┼úional─â (Academia, institutele ┼či facult─â┼úile de istorie), sprijinit─â financiar de la buget, decizie determinat─â de ├«n┼úelegerea faptului c─â, f─âr─â consim┼úirea acestui efort, istoria noastr─â va r─âm├«ne, ├«n bun─â m─âsur─â, una lacunar─â, incomplet─â, ciuntit─â.

A doua condi┼úie, de care depinde ┼či ├«ndeplinirea celei dint├«i, este mai greu de realizat c─âci ea implic─â o schimbare de mentalit─â┼úi: dep─â┼čirea abord─ârilor raporturilor rom├óno-otomane ├«ntr-un registru na┼úionalist. Altfel spus, o cercetare istoric─â f─âr─â idei preconcepute, nepasional─â ┼či, mai ales, depolitizat─â (n.a. ÔÇô de recitit ├«n acest sens studiul lui C.C. Giurescu, r─âmas din p─âcate f─âr─â ecoul meritat ÔÇ×Despre caracterul rela┼úiilor dintre rom├óni ┼či turciÔÇť, ├«n Probleme controversate ├«n istoriografia rom├ón─â, Bucure┼čti, 1977). O cercetare care s─â abandoneze schema reductoare ┼či simplist─â de alb (rom├ónii viteji ┼či abili diploma┼úi, dar victime) ┼či negru (otomanii, invadatori ┼či pr─âdalnici, sursa a aproape tuturor relelor).

Acest mod de a concepe ┼či a scrie istoria era firesc pentru genera┼úia de la 1848, al c─ârei scop era trezirea cuno┼čtiin┼úei na┼úionale. ├Äns─â, persisten┼úa acestei optici, cu nuan┼úe notabile ├«n istoriografia dinaintea celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, dar care revine ├«n for┼ú─â ├«n perioada comunist─â ┼či ├«ntr-o form─â caricatural─â ├«n na┼úional-comunism (1974-1989), a l─âsat urme ad├«nci. Ceea ce nu ├«nseamn─â c─â, ┼či ├«n aceast─â perioad─â, ┼či desigur dup─â 1990, nu ar fi ap─ârut studii valoroase ┼či publica┼úii ├«nsemnate de surse otomane (cronici ┼či documente) (n.a. ÔÇô  men┼úionez astfel, f─âr─â preten┼úia exhaustivit─â┼úii, publica┼úiile de surse ┼či studiile turcologilor Mihail Guboglu, Mehmet A. Mustafa, Aurel Decei, Tahsin Gemil, Mihai Maxim, Valeriu Veliman ┼či cercet─ârile asupra rela┼úiilor rom├óno-otomane ale istoricilor: ┼×erban Papacostea, Ion Matei, Virgil Cioc├óltan, ┼×tefan Andreescu, ┼×tefan Gorovei, Cristina Fene┼čan, Sergiu Iosipescu, Viorel Panaite, Bogdan Murgescu). Problema este cea a recept─ârii lor. Rezultatul acelor cercet─âri, aportul acestor documente au fost ┼či s├«nt inegal ┼či selectiv integrate, dac─â nu, pur ┼či simplu ignorate c├«nd nu corespund unei scheme prestabilite, de istoriografia ce se vrea oficial─â ┼či care r─âm├«ne tributar─â unei viziuni ÔÇ×tradi┼úionaleÔÇť a rela┼úiilor rom├óno-otomane. Este destul s─â consult─âm volumul IV (secolele XIV ÔÇô XVI) al Istoriei Rom├ónilor, ap─ârut─â sub egida Academiei Rom├óne (edi┼úia a doua, 2012). Iat─â titlurile, evocatoare ├«n acest sens, ale capitolelor care se refer─â la aceste rela┼úii: ÔÇ×├Än ap─ârarea ┼ú─ârii ┼či Cre┼čtin─ât─â┼úii...ÔÇť, ÔÇ×Voievozi ┼či cavaleri ├«n ap─ârarea ┼ú─ârii ┼či EuropeiÔÇť, ÔÇ×Lupta pentru supravie┼úuire ├«n secolul al XVI-leaÔÇť. Remarc─âm totu┼či, dac─â compar─âm cu tratatul Istoria Rom├óniei, ap─ârut ├«n 1962, o evolu┼úie ├«n defini┼úia acestor raporturi: renun┼úarea la caracteriz─âri ┼či no┼úiuni exagerate ┼či false (ÔÇ×crunta exploatare economic─âÔÇť, ÔÇ×caracterul ei pr─âdalnicÔÇť, ÔÇ×monopolul comercialÔÇť, ÔÇ×spolierea de bunuriÔÇť, ÔÇ×pre┼úuri impuseÔÇť). Capitolul ÔÇ×┼ó─ârile Rom├óne ┼či Imperiul Otoman (1400 ÔÇô 1600)ÔÇť este redactat de Mihai Maxim, un bun cunosc─âtor al arhivelor otomane ┼či al istoriografiei problemei, c─âruia i se datoreaz─â publicarea a numeroase documente ┼či a unor studii de referin┼ú─â. El prezint─â, cu un plus de informa┼úii, evolu┼úia obliga┼úiilor impuse de statutul de ┼ú─âri tributare (utilizarea mai atent─â a documentelor editate ┼či a studiilor altor cercet─âtori i-ar fi permis s─â evite unele inadverten┼úe). Surprinde ├«ns─â men┼úionarea unor ÔÇ×argumenteÔÇť la mod─â ├«n anii 1980. Astfel, repunerea ├«n circula┼úie, f─âr─â a indica sursa, a stipula┼úiilor unor pretinse vechi ÔÇ×capitula┼úiiÔÇť, prezentate de boierii moldoveni ┼či munteni ├«n 1772 ┼či a c─âror falsitate a fost deja demonstrat─â ├«n 1908 de Constantin Giurescu. Sau confuzia voit─â ├«ntre ÔÇśahdname-urile acordate de sultan ┼ú─ârilor tributare ┼či ÔÇ×capitula┼úiileÔÇť ob┼úinute de unele state occidentale, ├«n urma unor negocieri. Primele s├«nt ni┼čte acte unilaterale, provizorii ┼či revocabile, un cadru general care nu intr─â ├«n detalii ┼či care las─â suzeranului latitudinea unor schimb─âri ├«n anumite limite. Este impropriu de a vorbi ├«n aceste cazuri de ÔÇ×├«nc─âlc─âri ale statutuluiÔÇť.

Imperiul Otoman a fost, ├«ncep├«nd cu secolul al XV-lea ┼či pentru o lung─â perioad─â de timp, cea mai sau una dintre cele mai importante forma┼úii politice ┼či economice ale vremii (ÔÇ×une ├ęconomie mondeÔÇť, dup─â formula lui Fernand Braudel), st─âp├«nind ├«ntinse zone a trei continente ┼či control├«nd bun─â parte din principalele circuite comerciale. Integrarea treptat─â a ┼ó─ârilor Rom├óne ├«n sistemul politico-economic (economicul preced├«nd probabil politicul) al Imperiului Otoman era ineluctibil─â. Domina┼úia otoman─â a ├«nsemnat desigur impunerea unor obliga┼úii politice, militare, financiare, mai mult sau mai pu┼úin ├«mpov─âr─âtoare, ├«n func┼úie de circumstan┼úe. Dar statutul special, de ┼ú─âri tributare, a prezentat ┼či avantaje evidente. ┼ó─ârile Rom├óne ┼či-au p─âstrat, cu toate ciuntirile teritoriale, autonomia. De altfel, principatul Transilvaniei nu a beneficiat de acest statut dec├«t sub domina┼úia otoman─â. Suzeranitatea otoman─â a ├«mpiedicat tendin┼úele anexioniste ale regatelor Ungariei ┼či Poloniei ┼či, mai t├«rziu, cel pu┼úin ├«n parte, ale imperiilor habsburgic ┼či ┼úarist. Aceast─â suzeranitate a asigurat, de asemenea, ├«n afara unor momente de conflict deschis, pu┼úine la num─âr ┼či limitate ├«n timp, lungi perioade de pace ┼či relativ─â prosperitate (pax ottomanica).

├Än sf├«r┼čit, un subiect neglijat ┼či pentru care studierea arhivelor otomane este indispensabil─â, prive┼čte rela┼úiile economice ┼či comerciale. ┼ó─ârile Rom├óne au beneficiat, ca ┼ú─âri tributare, de un tarif vamal privilegiat pentru produsele lor care g─âsesc un larg debu┼čeu pe pie┼úele Imperiului. Din informa┼úiile pe care le de┼úinem, acest comer┼ú a fost constant excedentar ┼či nu a fost niciodat─â exclusiv, chiar pentru produsele pentru care Poarta pretinde, ├«n unele momente, un drept de preemp┼úiune. Se adaug─â veniturile realizate din taxele de vam─â percepute pentru produsele ├«n tranzit pe marile drumuri comerciale care str─âb─âteau ┼ó─ârile Rom├óne ┼či legau Imperiul cu Europa Central─â ┼či de Nord. Beneficiile ob┼úinute din acest comer┼ú dep─â┼čeau cu prisosin┼ú─â obliga┼úiile financiare impuse de Poart─â. Ele explic─â, ├«n bun─â m─âsur─â, averile importante ale domnilor ┼či ale marilor boieri, precum ┼či interesul cresc├«nd al acestora pentru obiectele de lux ┼či civiliza┼úie care parvin din Imperiul Otoman. 

Mihnea Berindei este istoric cercet─âtor specializat ├«n istoria Imperiului Otoman, membru al ├ëcole des Hautes ├ętudes en Sciences Sociales ├«n perioada 1972-1992.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.