Impactul reformei asupra mea

Diana DELEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 387 din 14 - 20 iulie 2011
Impactul reformei asupra mea jpeg

Poate, ├«ntr-un moment de trezire, am dorit s─â fac o introspec┼úie asupra vie┼úii mele, la o jum─âtate de veac. ┼×i cum via┼úa profesional─â ├«nseamn─â extrem de mult pentru persoanele active, mi-am pus problema influen┼úei pe care mediul o are asupra mea. Nu e o ├«ntrebare retoric─â r─âs─ârit─â ├«ntr-un moment de luciditate, ci probabil o reflec┼úie a ┼čtiin┼úei asupra germenului de filozofie ├«ncol┼úit ├«n condi┼úii vitrege. Epigenetica, noua ramur─â a ┼čtiin┼úei, aflat─â ├«n plin av├«nt ┼či mult studiat─â ├«n ultimii ani, explic─â cum expunerea la mediu poate influen┼úa individul f─âr─â a-i modifica structura genetic─â. Ea ac┼úioneaz─â doar asupra modului cum s├«nt expresate (traduse) unele gene ├«n detrimentul altora. Fenomenul favorizeaz─â sau, dimpotriv─â, agraveaz─â unele caracteristici existente ale individului.

┼×i a┼ča, medic fiind, am ajuns la ├«ntrebarea: Cum m-a influen┼úat reforma sanitar─â?

├Än primul moment am r─âmas descump─ânit─â, c─âci nu am sim┼úit, nu am v─âzut reforma sanitar─â ├«n Rom├ónia. Am auzit vorbindu-se foarte mult ┼či zgomotos despre ea, dar aceast─â reform─â, practic, nu exist─â! Conform defini┼úiei din DEX, ÔÇ×reform─âÔÇť ├«nseamn─â ÔÇ×a ├«ndreptaÔÇť, ÔÇ×a ├«mbun─ât─â┼úiÔÇť. Nici una dintre aceste ac┼úiuni nu se resimte ├«ns─â ├«n s─ân─âtate.

Exist─â, ├«ntr-adev─âr, multe schimb─âri care, de oarecare vreme, au ca scop primordial introducerea a c├«t mai pu┼úini bani ├«n sistemul medical. ├Än Rom├ónia ultimilor 21 de ani, Ministerul S─ân─ât─â┼úii este frunta┼č la schimbarea mini┼čtrilor, fiecare venind cu ÔÇ×reformaÔÇť sa, niciodat─â dus─â p├«n─â la cap─ât ┼či care, pe c├«t posibil, a fost distrus─â de mini┼čtrii succesori ┼či faimoasele lor echipe de speciali┼čti (nu se ┼čtie ├«n ce domeniu ÔÇô c─âci pe noi, cei ce lucr─âm ├«n S─ân─âtate ┼či chiar facem parte din comisiile de profil ├«nfiin┼úate de Minister, nu ne consult─â nimeni).

Nu doresc s─â fiu gre┼čit ├«n┼úeleas─â: au existat ┼či ├«nc─â mai exist─â aspecte pozitive ├«n sistemul nostru sanitar (unele datorate celor ce lucreaz─â efectiv, altele realizate de ┼či prin Minister). Realizarea transplantului, dezvoltarea unei re┼úele de urgen┼ú─â, de medicin─â de familie, cre┼čterea num─ârului de metode de investigare la un ├«nalt grad de performan┼ú─â, noi posibilit─â┼úi terapeutice etc. Pe acestea nu le contest nici eu ┼či s├«nt convins─â c─â nimeni nu o face, indiferent de orientarea politic─â.

├Äns─â perplexitatea mea a fost a┼ča de mare c├«nd am realizat c─â, de fapt, nu pot vorbi de reform─â, ├«nc├«t am sim┼úit nevoia s─â cer ┼či p─ârerea unor colegi. Am ├«ntrebat ├«n jurul meu (de la asistente medicale la profesori universitari, de la reziden┼úi la medici primari) care e impactul reformei sanitare asupra lor.

┼×i, minune! R─âspunsul cel mai frecvent a fost: ÔÇ×Care reform─â?ÔÇť, cu varianta ÔÇ×Asta e reform─â?ÔÇť ÔÇô toate reac┼úiile reflect├«nd aceea┼či impresie resim┼úit─â ┼či de mine. ┼×i atunci, ├«i ├«ntreb─âm pe guvernan┼úi: Unde e reforma?

Schimb─ârile care au loc ├«n domeniul sanitar au r─âsunet nepl─âcut ├«n comunitate. ┼×i voi descrie aceste efecte din dou─â puncte de vedere: ca medic ┼či ca apar┼úin─âtor al unui pacient (mama mea).

C├«nd am ├«nceput medicina, cuv├«ntul ÔÇ×medicÔÇť avea ceva magic ┼či ÔÇ×a fi medicÔÇť echivala cu ÔÇ×salvator de vie┼úiÔÇť, ÔÇ×alin─âtor al suferin┼úelorÔÇť. Azi m─â simt (┼či nu numai eu) extrem de umilit─â de atitudinea guvernan┼úilor fa┼ú─â de personalul sanitar. Nici regimul Ceau┼čescu (care a f─âcut eforturi supreme pentru a atinge acest ┼úel) n-a reu┼čit s─â aduc─â cota de umilire a profesiei de medic a┼ča cum au reu┼čit guvernan┼úii de azi (cu un efort minim, dar cu o mediatizare maxim─â).

Vinova┼úi de e┼čecurile sistemului s├«nt percepu┼úi a fi medicii, asisten┼úii, cei care lucreaz─â cu mult peste orele de program, pentru salarii de mizerie. Niciodat─â nu e de vin─â lipsa de finan┼úare cronic─â, lipsa de adev─ârat management eficient ┼či profitabil pentru to┼úi partenerii (pacien┼úi, personal, sistem sanitar).

Guvernan┼úii ├«ncearc─â, ┼či din p─âcate uneori reu┼česc, s─â creeze ├«nvr─âjbire ├«ntre pacien┼úi ┼či medici, ├«ntre medicii de familie ┼či cei speciali┼čti, ├«ntre nivelul primar de asisten┼ú─â ┼či cel de la nivelul spitalelor, ├«ntre farmaci┼čti ┼či medici, ├«ntre pacien┼úi ┼či farmaci┼čti ÔÇô practic nimeni dintre cei ce lucreaz─â direct nu a sc─âpat de a fi f─âcut vinovat de e┼čecurile reformei sanitare. Singurii nevinova┼úi s├«nt cei ce ÔÇ×implementeaz─â reformaÔÇť.

Am fost acuza┼úi c─â am introdus 30 de milioane de asigura┼úi ├«n sistemul de asigur─âri (├«ntr-o ┼úar─â cu vreo 20 de milioane de locuitori, dintre care doar 4-5 milioane s├«nt pl─âtitori efectivi de asigurare medical─â). Nimeni nu scoate un cuv├«nt ├«ns─â despre invalid─ârile (┼či, respectiv, neplata serviciilor medicale) pe care le face CAS pe motive de deces (pacient externat viu), de lipsa achit─ârii CAS (la cei care s├«nt la zi cu contribu┼úiile), de incorectitudinea CNP (la nivel CAS, ┼či nu la nivelul medicilor).

Am fost acuza┼úi ┼či c─â am scris re┼úete compensate ├«n valoare de milioane de euro pentru pacien┼úi deceda┼úi. E posibil s─â fie c├«teva astfel de cazuri (dar nicidecum nu e vorba de milioane de euro) ÔÇô orice p─âdure are usc─âciunile ei ÔÇô, dar nimeni nu se opune ca aceste abateri s─â fie descoperite, judecate ┼či pedepsite conform legisla┼úiei. Dar ca s─â faci dintr-o excep┼úie o regul─â ┼či s─â justifici lipsa de fonduri prin aceste cazuri singulare nu e corect. (Nu de mult ÔÇô cei care au tr─âit acele vremuri ┼čtiu la ce m─â refer ÔÇô ÔÇ×eram am─âgi┼úiÔÇť ├«n Sc├«nteia pentru lipsa de carne, ou─â, lapte din anii ÔÇÖ80 cu badea Ion/┼úa┼úa Maria care a fost prins/ prins─â cu 5 kg de carne ├«n plas─â.)

Multe dintre situa┼úiile de malpraxis din Rom├ónia s├«nt imputabile sistemului, care nu ofer─â ┼čanse egale minime unit─â┼úilor sanitare pe tot teritoriul ┼ú─ârii, sau ┼čanse de perfec┼úionare pentru personal, care nu ofer─â stimulente celor performan┼úi din sistem ÔÇô c─âci nu s├«ntem egali ├«n posibilit─â┼úi ┼či aptitudini. Din p─âcate, pl─âtesc doar indivizii care lucreaz─â, ┼či nu cei ce fac politici sanitare eronate, permisive pentru astfel de cazuri. Exist─â, oriunde ├«n lume, erori medicale, acestea trebuie identificate, sanc┼úionate ┼či f─âcute publice, pentru ca to┼úi s─â ├«nv─â┼ú─âm din ele. Nimeni nu se opune acestei normalit─â┼úi.

Cea mai mare umilire a sistemului sanitar o aduc cei ce ne guverneaz─â ┼či care se trateaz─â ├«n str─âin─âtate. Probabil c─â, pentru a putea ├«mbun─ât─â┼úi sistemul, ar trebui dat─â o lege prin care to┼úi cei ce de┼úin o func┼úie de conducere s─â fie obliga┼úi s─â se trateze doar ├«n unit─â┼úile de stat rom├óne┼čti. Aceasta ar fi singura metod─â de a reforma cu adev─ârat (favorabil) ┼či ├«n scurt timp sistemul sanitar rom├ónesc. Dar c├«nd tu te operezi la Viena, ce mai conteaz─â c─â mul┼úi nou-n─âscu┼úi mor ar┼či la Bucure┼čti. (Bine├«n┼úeles, consider aceast─â lege o abera┼úie, dar cu astfel de guvernan┼úi nu putem avea succes dec├«t cu m─âsuri la nivelul lor.)

Nu doresc s─â repet ce ┼čtie toat─â lumea: ne pleac─â tinerii medici din ┼úar─â, alunga┼úi de lipsa locurilor de munc─â (├«nc─â avem blocate posturile), de lipsa unor avantaje, de salarizarea nereal─â ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, de toat─â situa┼úia din ┼úar─â.

Din punctul de vedere al medicului care lucreaz─â ├«ntr-o specialitate mic─â, v─â pot spune cu siguran┼ú─â c─â exist─â pacien┼úi care nu beneficiaz─â de compens─âri prin CAS, chiar ┼či pentru tratamente salvatoare, care s├«nt scumpe pentru un salariat, dar relativ ieftine pentru sistemul sanitar (de exemplu, Anapen pentru ┼čocul anafilactic, imunoterapia specific─â cu efecte extrem de bune la copiii alergici, imunoglobulinele pentru adul┼úii cu imunodeficien┼ú─â etc). De asemenea, ├«n contractele cu CAS, o serie de activit─â┼úi specifice unor specialit─â┼úi s├«nt complet neglijate sau chiar unele m─âsuri s├«nt ├«mpotriva unei practici medicale corecte.

├Änchiderea unor spitale (de┼či trebuia f─âcut─â conform afirma┼úiei c─â avem prea multe paturi pentru num─ârul de locuitori) cred c─â va complica ┼či mai mult situa┼úia ├«n s─ân─âtate la toate nivelurile (medic de familie, centre superperformante de nivel I). Din p─âcate, la noi exist─â aglomer─âri de asisten┼ú─â sanitar─â (chiar performant─â) ├«n centrele universitare ┼či un ÔÇ×de┼čertÔÇť ├«n restul zonelor.

Un alt punct nevralgic e atins de contractele noi cu Casele de Asigurare, care au introdus nivele de tarifare ce vor duce sigur la faliment unităţile sanitare de stat, căci decontarea nu asigură nici măcar preţul unei investigaţii. Vă dau un singur exemplu: 17 puncte decontate (între 20-25 lei) pentru o colonoscopie sau bronhoscopie (care la un sistem cu plată într-un spital de stat se ridică la 300-400 de lei; nu mai dau exemplul costurilor din Germania sau SUA pentru a nu fi ridicolă).

Prin aceste tarife subevaluate drastic nu se asigură nici măcar întreţinerea aparaturii performante, nu mai vorbim de alte costuri, precum curentul electric etc. (nu mai amintesc plata pentru medic, asistentă).

Am men┼úionat c─â voi vorbi ┼či din punctul de vedere al apar┼úin─âtorului (care ┼či-a operat mama ├«n ┼úar─â)... doresc s─â le mul┼úumesc tuturor colegilor medici ┼či asistentelor care au ├«ngrijit-o pe mama, luni de zile, ├«n momentele de nefericit─â suferin┼ú─â. A sc─âpat, fiind ┼či meritul sistemului sanitar din Rom├ónia. Cu toate acestea: eu am dus a┼čternuturi, medicamente, eu am ├«nc─âlzit apa la fierb─âtor pentru a o sp─âla, am dus radiator ca s─â nu ├«nghe┼úe de frig ├«n spital. ┼×i nu mi se pare un peisaj normal ┼či corect pentru pacien┼úii rom├óni.

├Änchei ├«ns─â ├«ntr-o not─â optimist─â, dorind ca aceast─â tem─â s─â se reia peste un an ├«n Dilema veche, eu s─â pot scrie din nou ┼či s─â trimit un material complet diferit, la 180 de grade, fa┼ú─â de cel scris ast─âzi.

Diana Deleanu este pre┼čedinta Societ─â┼úii Rom├óne de Alergologie ┼či Imunologie Clinic─â, Universitatea de Medicin─â ┼či Farmacie ÔÇ×Iuliu Ha┼úieganuÔÇť, Cluj-Napoca.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?