Idei, senzaţii, imagini

- argument -

Aşa cum probabil că ştiţi deja, în ultimul weekend al lunii august, în Cetatea de la Alba Iulia a avut loc a doua ediţie a Festivalului Dilema veche. „De ce un Festival Dilema veche?“ este o întrebare la care s-a mai răspuns deja în paginile revistei. Ne-am propus să organizăm un festival altfel (într-o ţară în care festivalurile berii şi zilele recoltei sînt la ordinea zilei), care să reprezinte spiritul revistei, care să adune laolaltă oameni din diferite domenii culturale (şi nu numai) şi să creeze un real spaţiu de dialog. Dacă am reuşit, o pot spune aceia dintre dumneavoastră care au fost alături de noi la Alba Iulia. Pentru ceilalţi, am realizat acest dosar, care nu este neapărat un follow-up al festivalului sau o trecere în revistă a evenimentelor care s-au întîmplat la Alba Iulia, şi nici nu are cum să redea în mod fidel atmosfera celor trei zile petrecute în Cetate.

Dosarul cuprinde, în primul rînd, cîteva fragmente selectate din „conţinutul“ festivalului. Pe 30 august, în deschidere, publicul a avut ocazia să asiste la conferinţa lui Andrei Pleşu „Despre bătrîneţe – întrebări, nelinişti, bucurii“. Cîteva dintre întrebări şi-au găsit răspunsuri, neliniştile au fost tratate cu umor, iar bucuriile au primat. O astfel de conferinţă, precum şi celelalte care i-au urmat, probează faptul că discursul public poate să devină, şi în România, un spectacol. Totul este să creăm astfel de obişnuinţe şi, de ce nu, chiar dependenţe. O dezbatere de o cu totul altă natură a fost cea din a doua zi a festivalului, despre „identităţi locale, identitate europeană“, la care au participat, printre alţii, Dacian Cioloş – comisarul pentru agricultură la Comisia Europeană, Eric Maurice – redactor-şef Presseurop, Peter M. Iancu – jurnalist Deutsche Welle. Tot în a doua zi, Radu Paraschivescu, Cătălin Ştefănescu şi Liviu Papadima au vorbit publicului despre „Lectura în deplasare“, despre care mai este rolul cărţilor şi al bibliotecilor şi, nu întîmplător, dezbaterea a avut loc chiar la Biblioteca  Batthyaneum. Iar în a treia zi – „duminica aristocratică“, cum a numit-o un participant la festival – Horia-Roman Patapievici şi Dan C. Mihăilescu au purtat un dialog despre neajunsurile de a fi „nou“.            

În afară de conferinţe, la festival au mai fost concerte, proiecţii de filme, un spectacol de dans şi unul de teatru, un maraton de poezie, lecturi publice, un minitîrg de carte, o expoziţie de fotografie, un atelier de benzi desenate pentru copii şi un tîrg de meşteşugari. Ca o concluzie care nu ne aparţine (sau ca să tragem o linie), l-aş cita pe Mihai Brezeanu, a cărui cronică de festival o puteţi citi în pagina VIII a dosarului: „Dacă punem la un loc întîmplările celor trei zile de Festival Dilema veche şi amestecăm senzaţiile, ideile, gusturile, sunetele, imaginile acumulate, se poate obţine o schiţă destul de convingătoare a viitorului în care vom şti, poate, să ne petrecem viaţa mai degrabă alături de muzicile, cuvintele şi personajele cu adevărat importante.“

Ilustraţie de Ion BARBU